Uberizarea muncii va schimba complet relațiile de muncă, așa cum le știam până acum. Programul de muncă de 8 ore pe zi sau 40 de ore pe săptămână a fost reglementat în secolul al XIX-lea. În 1593, regele Philip al II-lea al Spaniei a stabilit printr-un edict regal ca ziua de lucru să aibă 8 ore. Excepție făceau minerii pentru care ziua de lucru avea 7 ore.
La începutul revoluției industriale, ziua de lucru avea între 10 și 16 ore. Se lucra 6 zile pe săptămână și folosirea muncii copiilor era ceva uzual. În anul 1810, Robert Owen, un industriaș englez care activa în domeniul textilelor, a instituit ziua de 10 ore de muncă în fabrica lui. În 1817, el a formulat obiectivul de a avea ziua de lucru de 8 ore. Chiar a creat sloganul „8 ore de muncă, 8 ore libere și 8 ore de somn”. În Anglia, toate femeile și copiii au beneficiat de 10 ore de lucru pe zi în 1847. În Franța, ziua de lucru de 12 ore a fost introdusă după revoluția din 1848.
Prima țară care a adoptat ziua de lucru de 8 ore a fost URSS în 1917
În zilele noastre, săptămâna standard de lucru, în legislația țărilor lumii este cuprinsă între 40 și 44 de ore însă există și excepții cum ar fi Franța cu 35 ore/săptămână. În Coreea de Nord se muncește 112 ore, săptămânal, în lagărele de muncă. Toate orele lucrate peste cele standard se plătesc (teoretic) suplimentar între 25% și 50% peste tariful normal.
Cam așa arăta situația în 2017
România e undeva pe la mijloc. Clar este mai bine să trăiești în Germania sau Norvegia, însă este mai rău în China sau Mexic.
Programul de muncă de 8 ore/zi, 5 zile/săptămână, datează de la începutul secolului trecut
Între timp, am trecut peste un război mondial și unul rece. În prezent, ne confruntăm cu încălzirea globală. Însă cel mai important eveniment este a 4-a revoluție industrială, în mijlocul căreia ne aflăm.
Îți recomandăm:
Pe vremuri, la interviurile de angajare, era o mare calitate. Acum e un defect
În ultimii 10-20 de ani, de când a apărut internetul și digitalizarea, lumea așa cum o știau părinții, bunicii noștri începe să dispară. Schimbarea devine un mod de viață. Ce e valabil astăzi, în 5 ani poate fi depășit. Schimbările vin ca un tăvălug peste noi. Ne dau viața peste cap, ne obligă să ne perfecționăm mereu. Ne fac să schimbăm 2-3 meserii și 10-20 locuri de muncă în timpul vieții active. Bunicul a fost tâmplar toată viața și a lucrat într-o singură „companie”. De unde a și ieșit la pensie. Tata a fost profesor, a schimbat câteva școli, licee de-a lungul vieții profesionale dar a fost mereu profesor.
În ultimii 20 de ani, procesele de muncă au suferit transformări importante
Eu am început acum aproape 20 de ani ca programator, am rămas în IT. Însă de atunci am schimbat câteva companii și roluri, am trecut de la programator la team lead, project manager, delivery manager și mai nou fac business development. Evident, lucrând în IT, ce am învățat acum 20 de ani la facultate e de domeniul dinozaurilor, așa că am fost nevoită an de an să țin pasul cu tehnologia.
Toată viața noastră se schimbă. Tot ce știam înainte nu mai e valabil, toate afacerile clasice sunt amenințate de „disruption”. Băncile sunt amenințate de cripto și fintech-uri. Firmele de taxi sunt amenințate de Uber. Retailerii, de Alibaba si eMag. Agențiile de voiaj și industria hotelieră, de Booking.com și AIRBNB. Televiziunea de TikTok, Netflix si Youtube.
Toată lumea se zguduie, tremură, scoate fum și flăcări pe nas
Rețetele de succes clasice nu mai funcționează. Orice mic start-up poate deveni o amenințare, dacă nu e cumpărat la timp. Managerii simt că le fuge pământul de sub picioare. Orice zvon de pe Twitter sau Facebook te poate distruge. În general, este evident că trăim într-o lume în continuă schimbare. Singura constantă e doar schimbarea.
Îți recomandăm:
Atunci de ce munca ar rămâne ca acum 100 de ani?
De ce să muncim 8 ore pe zi, 5 zile pe săptămână?
Eu zic că e o chestiune de timp până ce sistemul actual de muncă va deveni el însuși subiectul dezintegrării. Ce va urma? Răspunsul: uberizarea muncii.
Uberizarea muncii a început deja, în IT. Platformele freelance ca Upwork și Toptal au dat startul. Și vor mai apărea și altele, din ce în ce mai sofisticate și mai specializate. Munca se va „Uberiza”. Fiecare specialist va putea intra pe platformă, își va face un profil și își va pune serviciile la dispoziție. Ca pe Uber, vor primi steluțe și recomandări. Uberizarea muncii este o certitudine. Poți lucra, când vrei, de unde vrei, cu cine vrei, îți poți alege clienții și tipul muncii.
Ca și în cazul Uber, până se vor dezmetici statele să reglementeze aceste platforme, deja mare parte din forța de muncă va fi acolo
Desigur, se pun probleme de natură fiscală, unde se vor plăti taxele, sub ce formă vor lucra aceste persoane, cum vor fi asigurați, cum va mai colecta statul taxele pentru ei. Însă ca și în cazul Uber, probabil aceste întrebări vor apărea după ce fenomenul va căpăta amploare și va fi din ce în ce mai greu de reglementat. Uberizarea muncii va presupune transformări în domeniul fiscal.
După IT, bineînțeles, se pot face platforme și pentru alte meserii. Deja există pentru bone, menajere sau instalatori. De ce nu ar exista și pentru contabili, consultanți fiscali, avocați sau proiectanți? Teoretic, se poate face pentru orice meserie care nu necesită prezență fizică – o platformă pt gunoieri ar fi cam greu de realizat – dar pentru meseriile „de birou”, care sunt oricum majoritare, platforma este perfectă.
Cazul Upwork
În martie 2017 ,Upwork avea 14 milioane de utilizatori în 180 de țări cu un cash flow de 1 miliard USD. În martie 2020, avea peste 18 milioane de de freelanceri înregistrați și 5 milioane de clienți. COVID-19 va accelera această tendință, legată de uberizarea muncii, cu certitudine.
Companiile vor avea angajați pentru proiecte. Vor lucra cu experți part time şi vor apela la metode mai flexibile de contractare a personalului. Uberizarea muncii va presupune transformări importante.
Cel mai probabil, peste 5 ani, mare parte dintre noi vom fi freelanceri. Poate chiar eu, poate chiar tu ? Cine știe …
Lumea se schimbă și se schimbă repede. Astăzi asistăm la o bătălie pe talent (cel puțin în IT), toate companiile se dau peste cap să ofere tot felul de beneficii angajaților și să îi fidelizeze. Dar dacă s-ar uita la platforme și ar începe să lucreze punctual pe proiecte cu freelanceri ? Probabil tot acolo se va ajunge în câțiva ani … cel puțin așa preconizez eu …
Îți recomandăm:
