Companiile trebuie să înțeleagă că oamenii nu sunt piese de schimb. Soluția: săptămâna de muncă de 4 zile

Editare: Claudiu Vuță

Auzim la fiecare pas de la corporații și liderii lor că prioritatea este sănătatea mentală și confortul angajaților. Aceștia ne spun că vor să aibă oameni mulțumiți și ar vrea să nu existe dezechilibre majore între viața profesională și personală. Oare pasul normal n-ar fi o săptămâna de muncă de 4 zile?

Sunt studii care ne spun că o bună parte a timpului petrecut la muncă este total neproductivă și o să umplem cu sarcini atâtea ore, câte ni se cere să stăm la birou.

Deseori ajungem la epuizare pentru că ni se cer niște lucruri pe care nu suntem pregătiți să le ducem la îndeplinire. Un studiu recent făcut pe populația din Franța relevă că 55% dintre oameni suferă de burnout.

Ce înseamnă asta?

Printre altele, motivație scăzută, stres acut, stări de anxietate, dureri de cap, insomnii și lipsă de energie.

Obstacolul cel mai mare în calea îmbunătățirii este teama de stigmatizare. Ne temem de ce vor zice ceilalți când află că ne confruntăm cu probleme. Ne temem că vom pierde teren, că vom fi judecați sau vom fi considerați slabi. Nu suntem singuri. Un studiu din SUA a scos în evidență că 60% dintre cei ce se confruntă cu probleme de sănătate mentală. Aceștia nu cer ajutor și încearcă să țină secret problemele cu care se confruntă.

Este foarte important să înțelegem că:

  1. cu toții ne confruntăm periodic cu probleme
  2. problemele și vulnerabilitatea nu ne fac slabi, ne fac umani
  3. este în regulă să cerem ajutor. Mai mult, este un semn de asumare și putere

Am trecut de câteva ori prin burnout și periodic mă confrunt cu gândurile și dubiile mele. Deseori cer ajutor de la cei din jur. Hai să normalizăm și să acceptăm emoțiile noastre. Este în regulă să ieșim din când în când în afara zonei de confort. Dacă se permanentizează disconfortul acut, la un moment dat cedăm.

Dacă trebuie să învățăm în permanență lucruri, procese și proceduri noi, dacă ni se schimbă în continuu sarcinile sau dacă suntem „încărcați” frecvent peste măsura posibilităților noastre, riscul nu este doar burnoutul, ci și un colaps general.

Putem tolera perioade încărcate și stresante, atâta vreme cât avem și perioade de liniște, de siguranță. O organizație care generează stres continuu va avea o problemă a menține oamenii productivi.

Există cazuri concrete de companii care au trecut la modelul de 4 zile, fără ca profitabilitatea să sufere.

Știm că oamenii mai echilibrați, mai relaxați sunt mai performanți și mai motivați

Consider că dacă vrem să avem mai mulți oameni implicați și nu doar un procent de 15% care vin dimineață cu entuziasm la birou, dacă vrem să rezolvăm problema burnoutului generalizat, poate ar trebui să ne schimbăm abordarea.

Poate că a venit timpul să nu transformăm totul în indicatori de performanță (KPI) și în cifre. Va fi nevoie să măsurăm performanța altfel, calculând nu doar cheltuielile directe, pecuniare, ci toate eforturile oamenilor. Ratele de burnout, costurile cu fluctuația personalului, costul lipsei de angajament a angajaților ne-au făcut înțelegem că lucrăm cu sisteme complexe, care nu pot fi simplificate la o singură cifră.

Poate că nu doar viețile noastre, ci și societatea ar arăta altfel, dacă am lucra 4 zile pentru companie. Am face voluntariat o zi pentru societate și ne-am relaxa două zile alături de cei dragi nouă.

Îți recomandăm:

În companiile multinaționale se fură mult mai mult decât la stat. Cel care a fost furat face orice, numai să nu fie informația publică

O săptămână de lucru de 4 zile oferă următoarele avantaje:

  • Productivitate ridicată – Un studiu efectuat de Universitatea Stanford a scos în evidență că angajații suprasolicitați sunt de fapt mai puțin productivi decât angajații care lucrează într-o săptămână de lucru medie sau normală. O săptămână de lucru de 4 zile ar duce la creșterea productivității angajaților.
  • Creșterea angajamentului angajaților față de companie – O săptămână de 4 zile poate avea ca efect direct creșterea gradului de satisfacție la locul de muncă. Un alt efect pozitiv este creșterea gradului de implicare. Angajații sunt mai puțin susceptibili de a fi stresați sau de a intra în concediu medical. Aceștia ar avea destul timp să se odihnească și să se refacă. Drept urmare, se întorc la muncă simțindu-se gata să facă față noilor provocări.
  • Reducerea emisiilor de carbon – Reducerea săptămânii de lucru de la 5 la 4 zile ar avea și avantaje pentru mediul înconjurător. Scurtarea săptămânii lucru înseamnă că angajații nu sunt nevoiți să facă naveta 5 zile pe săptămână. Astfel, clădirile de birouri vor fi utilizate doar patru zile pe săptămână. Un studiu realizat în statul american Utah, în cazul angajaților guvernamentali, a scos în evidență scăderea amprentei de carbon și a impactului asupra mediului. În primele zece luni, implementarea săptămânii de lucru de 4 zile a avut ca efect direct economisirea a 1,8 milioane de dolari, costuri energetice. Emisiile de dioxid de carbon au scăzut cu peste 6000 de tone. Dacă luăm în considerare și naveta angajaților, reprezentanții statului Utah au estimat că s-ar putea reduce cu 12000 de tone emisiile de dioxid de carbon. Această cifră este aferentă pentru 2300 de autoturisme, utilizate pentru a face naveta timp de 1 zi, timp de un an. Prin reducerea de la 5 la 4 zile a săptămânii de lucru emisiile de dioxid carbon s-ar reduce cu 12000 de tone!

Un experiment asemănător a avut loc și în Spania iar economiștii au observat o serie de avantaje.

Este momentul să fim deschiși pentru o nouă abordare. Săptămâna de muncă de 4 zile ar aduce beneficii atât companiilor cât și angajaților. Credeți că ați fi mai puțin productivi într-un sistem în care am munci 4 zile pe săptămână?

Îți recomandăm:

„Am reușit să cresc cifra de afaceri a companiei cu 31%”. Nu subestimați inteligența angajatorilor și recrutorilor cu astfel de „achievements”

Magor Imre Csibi
Magor Imre Csibi conduce departamentul de Leadership La Trend Consult, cu misiunea de a schimba cultura în cât mai multe organizații și în societate. Între 2017-2018 a fost directorul executiv al biroului WWF în Korea, după ce a condus 7 ani în România cea mai mare organizație de conservare a naturii din lume, WWF. A fost și europarlamentar, ales pe listele PNL vicepreședintele Comisiei de Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară din Palamentul European și a predat la Universitatea Babeș-Bolyai. În 2009 a fondat publicația Think Outside the Box, pe care a și coordonat-o în primii doi ani.

Recente

Educatie Financiara

Asigurari

ÎȚI RECOMANDĂM

Comentarii

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Salvat!
Setări Cookie

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Cookie-urile necesare sunt absolut esențiale pentru ca site-ul să funcționeze corect. Această categorie include numai cookie-uri care asigură funcționalități de bază și caracteristici de securitate ale site-ului. Aceste cookie-uri nu stochează nicio informație personală.

  • cookielawinfo-checkbox-{nume-sectiune}
  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • wordpress_gdpr_allowed_services PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate