Începând din luna martie a acestui an a trebuit să facem față unor provocări fără precedent. Pe lângă eforturile de a ne proteja sănătatea, criza sanitară ne-a dat ocazia sa experimentăm un nou mod de lucru, de la distanță, care ne-a adus atât beneficii cât și dificultăți de adaptare.
Telemunca, o tendință incipientă in Romania, a câștigat rapid teren in pandemie din necesitatea de a proteja sănătatea angajaților și a asigura continuitatea afacerilor. Companiile au găsit soluții noi sau au accelerat procesele deja planificate de digitalizare și comunicare online. Pandemia i-a făcut pe angajatori să înțeleagă ca nu mai funcționează modul tradițional de gândire conform căruia angajații sunt productivi doar in orele oficiale de program și sub supravegherea stricta a unui șef.
Având în vedere că infrastructura tehnică a fost creată şi testată, iar rezultatele au fost în general bune, devine tot mai clar că acest trend se va menține pe termen lung. Intr-un sondaj realizat recent în cadrul membrilor AAFBR dintre cei 55 de respondenți majoritatea au fost de părere că intre o treime si două treimi din timpul de lucru se va desfășura de acasă şi după terminarea pandemiei. Vezi raportul complet.
Marile companii de tehnologie sunt în avangarda acestui trend. Încă din primăvară, Google, Facebook, Amazon, Twitter, Apple, IBM, Microsoft și alții au anunțat că își vor lăsa angajații să lucreze permanent, sau o mare parte din timp, de acasă, și după ce pandemia se va sfârși. La fel in domeniul financiar, lucrul in spații cu sute de persoane din clădirile de birouri ar putea să fie de domeniul trecutului. O parte dintre sediile de birouri din marile centre financiare ale lumii nu vor mai avea la fel de mare căutare. (în sondajul AAFBR, 85% dintre respondenți au fost de părere că firmele își vor reduce sediul fizic).
Sunt schimbări majore și pe piața recrutărilor de personal. Multe din interviurile de angajare s-au mutat online, iar angajarea de lucrători „flexibili” începe să devină noua realitate. Facebook a demarat agresiv angajările de personal de la distantă încă din iulie si estimează ca jumătate din angajați își vor desfășura activitatea in afara sediilor companiei in următorii 5 – 10 ani. (în sondajul AAFBR, 67% dintre respondenți au fost de părere că vor fi angajați profesioniști din alte orașe/state).
Acest model de lucru „remote”, de acasă, dintr-o cafenea sau o casă de vacanță, poate deschide noi oportunități pentru români, care vor avea acces mai ușor la piața internațională, la noi locuri de muncă, mai diversificate si mai bine plătite. Conform WEB Ventures, numai in București sunt circa 10,000 de angajați în marketing digital care lucrează pentru firme din străinătate, câștigând mai mult decât dacă ar lucra pentru o multinațională prezentă local, în centrele de servicii sau în call-centere. Profesioniștii români cu experiență și cu certificări recunoscute internațional pot accesa acum poziții de middle sau top management, cu un salariu lunar de 4000 – 6.000 de euro. La rândul lor, companiile internaționale pot beneficia de angajați buni, talentați, la un cost mai redus decât dacă ar angaja un rezident.
Angajatorii caută soluții pentru a depăși dificultățile din mediul online privind recrutarea si integrarea noilor colegi în echipe, iar candidații si angajații se adaptează din mers noilor cerințe. Deja printre angajații mai tineri se vorbește despre CV-ul viitorului, care va fi unul „video”.
Companiile au venit în sprijinul angajaților nu doar cu mijloacele tehnice pentru a facilita telemunca, dar şi prin ghiduri si informări săptămânale către toți angajații privind modul de lucru de acasă, de organizare a ședințelor online, sfaturi pentru manageri de coordonare si motivare de la distantă a echipelor, sau pur si simplu mesaje e-mail menite să păstreze o bună stare de spirit. Această perioadă a fost si o bună oportunitate de dezvoltare personală, de a învăța si experimenta lucruri noi, de a fi creativi si de a rămâne motivați in activitatea profesională, chiar și de la distanță. (în sondajul AAFBR, 49% dintre respondenți au fost de părere că educația de la distanta va fi o soluție si pe viitor).
„New Way of Working” va determina schimbări de tendințe pe piața imobiliară, după cum reiese și din rezultatele sondajului AAFBR, respectiv: scăderea prețurilor locuințelor şi chiriilor in mediul urban și creșterea prețurilor unor locuințe din mediul rural (in special in apropierea marilor orașe).
Cei care lucrează de acasă se vor orienta către spatii rezidențiale mai mari, case cu curte. În mediul urban sau pre-urban sau chiar in zone mai îndepărtate. Iar clădirile de birouri vor fi folosite doar pentru întâlniri sau ședințe de lucru o dată sau de două ori pe săptămână.
Un fapt interesant: în Elveția conform unei decizii a Curții Supreme din aprilie 2019, dacă un angajat este nevoit să lucreze de acasă, compania trebuie să plătească parțial costul chiriei lunare, deoarece compania a economisit o parte din cheltuielile cu sediul fizic. Același lucru nu se aplică dacă angajatul ar putea să lucreze de la sediul firmei, dar alege să lucreze de la distanță. Consensul general al comunității juridice elvețiene a fost, însă, că hotărârea nu se aplică situației unice create de pandemia Covid-19, deoarece angajatorii au păstrat birourile si locurile de munca existente, deci nu au economisit bani.
Adevărat doar la o primă privire. În realitate, firmele au făcut economii, cel puțin în privința utilităților. Iar angajații au avut costuri suplimentare pentru “biroul de acasă”. Monitoare cu diagonală mare, mobilier de birou sau cel puțin un scaun ergonomic, uneori catering sau o cafea de la cafeneaua de la colțul străzii. Spre bucuria micilor antreprenori locali, care așa au putut să supraviețuiască în pandemie. Un efect îmbucurător al pandemiei, confirmat și de sondajul AAFBR, este creșterea ponderii cumpărăturilor de la producători locali fată de perioada anterioară, după cum au menționat 53% dintre respondenți.
Totuși, revenirea, cel puțin în parte, la biroul fizic este de dorit. Nu se compară condițiile de ventilare, temperatură constantă si iluminat dintr-un spațiu de birouri proiectat special, cu cele de acasă. Iar interacțiunea cu colegii, schimburile spontane de idei și de informații de la birou nu pot fi înlocuite de comunicarea pe WhatsApp.
Conform London School of Economics, studii din ultimii 20 de ani demonstrează cât de important este ca oamenii să lucreze in contact direct și că acest lucru le influențează pozitiv productivitatea. Suntem ființe sociale și aceasta ne-a asigurat supraviețuirea și evoluția de-a lungul istoriei.
Sunt și investitori imobiliari care nu se lasă descurajați de apetitul în creștere al companiilor și angajaților pentru work-from-home, ci caută soluții pentru viitor. Au împărțit spațiile in suprafețe mai mici, au redus prețurile pe metrul pătrat si promit sa fie mai flexibili in relația cu chiriașii, majoritatea companii mari. Speră că acestea se vor întoarce la sediile fizice o dată ce pandemia va scădea in intensitate.
Pentru moment, sunt în avantaj clădirile de birouri cu compartimentare ajustabilă, în care pot fi respectate măsurile de distanțare fizică. Clădirile încă neocupate la momentul declanșării pandemiei, au putut să își recalculeze spațiul necesar, crescând media de la 8 metri pătrați la cel puțin 15 metri pătrați per angajat.
Însă spațiile clasice de birouri se vor restrânge și, în schimb, se vor dezvolta spații de co-working sau hub-uri de lucru ale marilor companii, plasate în locații diverse la nivel global. In cazul IMM-urilor si freelancerilor lucrurile se complică din cauza bugetelor mai reduse, de aceea este posibil să se întoarcă la sediile din blocurile rezidențiale sau să se orienteze către co-working.
Vor fi si clădiri de birouri care vor trebui reconvertite, în săli de conferințe, zone de petrecere a timpului liber, spații culturale sau chiar rezidențiale. Un astfel de demers, practicat deja în țările dezvoltate, poate să nu fie mereu o reușită.
Asistăm la o schimbare culturală. Centrele orașelor vor pierde din importanță. Altă dată populate de corporatiști, care mergeau la birou, vor trebui să se reinventeze. Vor apărea mai multe locuri de luat masa și spatii pentru activități sociale/ co-working în marile orașe si in suburbii sau orașe mai mici. Aceasta va susține dezvoltarea micilor afaceri locale furnizoare de servicii. Deoarece oamenii, chiar si cei care vor lucra mai tot timpul de acasă, vor dori să se întâlnească uneori, în cartierele sau orașele mai mici in care locuiesc. Sau in spatii de co-working cu facilități de birou sau de conexiune la internet mai bune decât acasă. Așa încât viitorul sună bine, dar foarte diferit!
