Vom avea rezistență emoțională necesară pentru o viață marcată de transformări fără de sfârșit, în tranziția digitală?
Temerea majoră în viitorul apropiat în rândul angajaților va fi legată de pierderea locurilor de muncă și de reconversie. Din păcate, o parte dintre salariații care desfășoară astăzi munci repetitive, vor rămâne probabil asistați sociali pe viată, dar economia și societatea vor merge înainte. Vor mai fi joburi, nu e cazul să ne facem prea multe griji că digitalizarea ne va lăsa fără ele.
Problema cu toate aceste joburi noi este ca ele în mod sigur vor necesita niveluri ridicate de competență. În valurile anterioare de automatizare, oameni puteau trece de obicei de la o slujbă de rutină, de calificare redusă, la alta cu destul de multă ușurință, însă noile joburi vor fi diferite și vor necesita altfel de competențe, unele dintre ele chiar avansate digital și care nu vor putea fi dobândite prin intermediul unui curs de câteva zile sau chiar săptămâni.
Tranziția digitală ne va pune astfel să ne confruntăm în același timp, atât cu o rată sporită a șomajului cât și cu o insuficiență a forței de muncă. Asta se și vede deja în piață! Găsești cu mare greutate operatori sau programatori chiar și pentru utilajele actuale cu comandă numerică, așa-zisele CNC-uri.
Revoluția tehnologică ar putea să scoată în curând mulți oameni de pe piața muncii și să creeze o clasă socială care nu-și va mai găsi rostul în noua economie, generând schimbări sociale pe care încă nu avem idee cum le vom gestiona.
Învățarea automată și robotica vor schimba aproape toate sectoarele economiei dar în același timp va genera noi locuri de muncă.
Aș sublinia ca vor fi și oamenii mai greu de înlocuit. Vor fi cei care au joburi care implică mai putină rutină și care necesită utilizarea unei game variate de abilitați și de-asemenea cei care au capacitatea de a face față unor scenarii neprevăzute. Toți ceilalți e bine să se gândească din ce în ce mai mult la reconversie!
Așadar, ar fi util sa ne răspundem cât mai curând la întrebarea: cine se va ocupa de echiparea noastră cu competente digitale? În opinia mea în această zonă, va fi rolul furnizorilor de tehnologie să acționeze și anume să instruiască resursa umană cu competențele necesare și să se asigure că echipamentele tehnologice vor fi din ce în ce mai intuitive. Dar nu e numai responsabilitatea lor, universitățile au și ele un rol, cât se poate de important!
Cred că universitățile sunt în mare măsura responsabile atât de schimbare cât și de creșterea nivelului de educație digitală. Și o pot face prin stabilirea de criterii adecvate de acces în facultăți, care să constrângă învățământul preuniversitar la o nouă abordare în vedere pregătirii generației următoare pentru viitor și nu pentru trecut! Purtând această responsabilitate, ele pot începe prin a nu-și mai deschide porțiile pentru cei care doresc doar o diplomă, ci numai pentru cei interesați de perfecționare la un nivel înalt.
E bine să știm că de acum încolo nu vom mai avea o calificare pe viață, nici măcar una pentru câțiva ani. Datorită dezvoltării tehnologiei vor apărea în permanență joburi noi și necesitatea recalificării forței de muncă va fi foarte mare și va trebui să ne punem întrebarea dacă omul de rând va avea rezistența emoțională necesară pentru o viață marcată de asemenea transformări fără de sfârșit. Atât companiile cat și furnizorii de tehnologie vor fi obligate să găsească soluții, deoarece nu vor avea de ales.
Să privim însă optimist viitorul și anume în felul în care oamenii nu se vor încăpățâna să concureze cu IA, ci mai degrabă că se vor concentra asupra întreținerii și exploatării inteligentei artificiale în folosul lor. Dacă mașinile trecutului ne-au făcut mai rapizi și mai puternici, mașinile inteligente de azi ne vor face mai inteligenți și mai capabili să ne remodelăm societatea astfel încât să ne fie mai bine.
