Pareto Report
Rezultatele studiului Pareto scot în evidență o serie de tendințe pe care le observăm tot mai des în jurul nostru, dar care acum au în spate și o cercetare sociologică.
Din studiu a reieșit că dintre cetățenii UE, românii sunt cel mai puțin dornici a-i ajuta pe cei din jurul lor. De asemenea, sunt cei mai dornici să își etaleze averea prin cumpărarea de lucruri scumpe, arată Eurobarometrul ”Valori și Identități ale cetățenilor europeni”.
Astfel, Rethink România a realizat un studiu pe tema mentalității românilor.
Analiza Rethink se concentrează pe românii activi, populație între 18 și 65 de ani și ”Populația Pareto”, mai exact top 20% din publicul comercial din punct de vedere al venitului lunar.
Cercetarea Rethink estimează populația Pareto la 1,9 milioane, aproximativ 10% din populația totală a României de 19,2 milioane de cetățeni rezidenți, în condițiile în care publicul comercial extins (18-65 de ani, utilizatori de internet) este estimat la 9,5 milioane cetățeni.
Interpretările trebuie nuanțate
• De fapt românii tind să aprecieze cam aceleași valori ca restul europenilor
• In schimb ei tind sa fie mult mai puțin fermi in a se asocia cu un anumit gen de atitudine
În business, principiul Pareto spune că 80% din vânzări vin de la 20% din clienți
Populația Pareto este cea mai importantă pentru business:
• contribuție mult disproporționată în consum
• forța motrice a adopției de noi produse și servicii
Îți recomandăm:
Încrederea în economie și în condițiile de business T3 2021 (proiect BBS/Project-E.ro)
Raportul Pareto a investigat:
- Diferențiatori socio-demografici
- Valori, atitudini definitorii
- Venituri și cheltuieli
- Percepții în piețe-cheie
- Percepții despre România (incluzând: calitateavietii, gradul de recomandare, percepții despre mentalitate, intenția de emigrare etc)
- Early Adopters & Early Majority
- Sub-tipuri motivaționale ale populatiei Pareto
Congruența de sine:
Teoria este că avem o percepție înșelătoare despre sine (mai adesea “umflată”), care ne distorsionează felul cum ne raportăm la ceilalți și prin asta ne auto-sabotăm ca indivizi și ca
societate în ansamblu.
Atribuirea reușitelor și problemelor din viață
Îți recomandăm:
Declarații întrajutorare
A avea la cine sa apelezi in caz de probleme se poate referi de un cerc mai apropiat decât observația despre oamenii din jur.
Întrajutorare – detalii pe categorii investigate
Nu sunt diferen țe mari după educație sau vârsta, în schimb se vede o corelație puternică cu nivelul de calitate percepută a vietii. Sa fie o legătură cauzală, sau poate se datorează ambele unui alt motiv?
Declarații Asumare + Inițiativă
Asumare + Inițiativă – detalii pe categorii investigate
Nici una din categoriile sociale analizate nu are sun scor mare la acest indicator.
Comparativ, rezultate mai bune înregostrează:
– Pareto, promotorii României, cei care nu doresc sa emigreze, cei cu viață foarte bună, tinerii din segmentul 16-24
Care crezi că sunt barierele care ne împiedică uneori să evoluăm, ca indivizi, comunitate și chiar ca țară?
Îți recomandăm:
Atenție la colectivismul corporatist. Individul ca atare a început să cadă în dizgrație
