9 semne că te afli într-un mediu de lucru toxic. Semnale de alarmă și sfaturi de supraviețuire
Știm că există organizații toxice și știam că trebuie să le evităm cu orice preț. Dar pot trece mulți ani până când vom învăța să le recunoaștem. Odată ce reușim acest lucru, putem trage concluzia că am lucrat în medii toxice. Dacă nu ne-am dat seama la momentul angajării, deoarece putem presupune că noi înșine eram problema, noi suntem de vină și nu organizațiile în care am lucrat.
Discuțiile cu prietenii și colegii ne pot ajuta să vedem dacă lucrăm într-un mediu toxic
Atât de mulți oameni se confruntă cu toxicitate la locul de muncă, dar nu sunt întotdeauna capabili să identifice acest mediu de la bun început.
Din fericire, în ultimii ani, a avut loc o adevărată schimbare pentru a face locurile de muncă mai transparente și mai incluzive, iar conversația despre toxicitate este acum mai deschisă și mai accesibilă decât oricând altcândva. Acest lucru înseamnă că atât liderii, cât și angajații sunt acum mult mai conștienți de cum arată un mediu de lucru toxic – și ce trebuie să facă în acest sens. Acest ghid vă va pune la curent. Să începem cu elementele de bază.
Ce este un mediu de lucru toxic?
Un mediu de lucru toxic este un mediu în care comportamentele negative – cum ar fi manipularea, intimidarea, țipetele și așa mai departe – sunt atât de intrinseci culturii organizației încât lipsa de productivitate, lipsa de încredere, nivelul ridicat de stres, luptele interne și discriminarea devin norma.
Este un mediu te face să te simți “nesigur din punct de vedere psihologic”, spune Eli Bohemond, expert în moedlarea carierei. S-ar putea să simți că vei fi pedepsit, umilit sau respins pentru că vorbești – fie că vrei să împărtășești idei, să ridici îngrijorări sau obiecții, fie că ai o atitudine naturală la locul de muncă. Bohemond avertizează că, în timp, locurile de muncă toxice pot duce la anxietate sau depresie. Un angajat s-ar putea trezi plângând înainte de muncă pentru că se simte prins în capcană; nu vrea să se confrunte cu încă o zi de stres și respingere, dar are cu adevărat nevoie de locul de muncă. Sau se poate manifesta sub forma unor comportamente anxioase de mulțumire a oamenilor, în care cineva muncește din greu pentru a depăși așteptările chiar dacă se simte subapreciat, ceea ce duce în cele din urmă la epuizare.
“Bănuiesc că cei mai mulți dintre noi au experimentat un șef toxic la un moment dat”, spune Lisa Quinn, expert executiv și în leadership. “Dar, din experiența mea, un loc de muncă toxic merge dincolo de comportamentul unuia sau a două persoane – este sistemic.” Quinn compară organizațiile cu sisteme vii, care respiră, alcătuite din multe relații diferite. Văzut prin această lentilă, un loc de muncă toxic este un sistem în care întregul este în detrimentul indivizilor și echipelor care lucrează în cadrul acestuia.
Care sunt semnele unui mediu de lucru toxic?
Uneori poate fi greu să știi dacă te afli într-un mediu de lucru toxic sau nu. Unii dintre clienții lui Quinn au întâmpinat dificultăți în a-și identifica mediul de lucru ca fiind toxic, deoarece pur și simplu presupun că astfel de medii sunt normale și, în timp, pot chiar învăța să le gestioneze bine. Sau s-ar putea să simți că problema este la tine, așa cum am făcut-o eu, pentru că toți ceilalți par să o tolereze. “Te poți simți foarte singur”, spune Quinn.
Definirea unui mediu de lucru toxic poate fi complicată, deoarece există multe trăsături care îl pot face să fie astfel și pentru că același mediu poate avea efecte diferite asupra oamenilor în funcție de istoricul lor de muncă, de factorii declanșatori și de stilul de lucru, printre alți factori. Acestea fiind spuse, există câteva caracteristici comune ale locurilor de muncă toxice. Deși aceasta nu este o listă completă în niciun caz, ar trebui să servească drept un bun punct de plecare pentru oricine caută să înțeleagă dacă se află într-un mediu toxic.
Iată câteva semne la care trebuie să fiți atenți:
1. Nu există limite în jurul muncii
Culturile toxice adesea normalizează și glorifică lipsa unor limite sănătoase, spune Bohemond, încurajându-te să prioritizezi munca față de orice altceva. Conducerea s-ar putea să se împingă pe sine până la epuizare și să se aștepte ca echipele lor să facă același lucru, indiferent dacă lucrează la birou sau remote. Poate că se așteaptă ca angajații să stea până târziu ca și la birou, de exemplu, sau să răspundă la mesaje și e-mailuri la orice oră în weekend.
Bohemond îi sfătuiește pe cei care își caută un loc de muncă să fie atenți la această trăsătură în timpul procesului de recrutare, deoarece poate deveni adesea vizibilă devreme. “Dacă managerul de recrutare vă dă o sarcină într-o vineri după-amiază și o vrea înapoi până luni dimineața sau se așteaptă să răspundeți la e-mailuri în regim de urgență dimineața devreme sau noaptea târziu, acesta este un semnal de alarmă”, spune el.
2. Oamenii nu au încredere unii în alții
Într-un mediu de lucru toxic, lipsa de încredere între colegi este vizibilă. Bohemond dă exemplul unei organizații în care birourile echipei de conducere se află în fața birourilor angajaților, ceea ce le permite acestora să monitorizeze activitatea de la etaj. Sau ar putea fi un mediu de lucru în care managerii își contactează neîncetat subalternii direcți pentru a verifica ce fac aceștia.
Whitney Simon, consultant în comunicare și expert în incluziune, spune că faptul că a fost supusă unui micromanagement în calitate de femeie de culoare – care este adesea singura persoană de culoare din echipele sale – a agravat sindromul impostorului. “Deși astăzi nu mai este cazul, a existat o perioadă în care am internalizat implicațiile acestei lipse de încredere din partea foștilor mei manageri: Îmi spuneam că nu ar fi trebuit să mă urmărească pentru sarcini dacă aș fi fost mai capabilă”, spune ea. “Dar astăzi știu că managerii care se țin prea mult de mine sau care sunt prea prescriptivi construiesc echipe toxice care nu sunt performante.”
3. Nu există loc pentru a face greșeli
Quinn a antrenat o mulțime de clienți care lucrau în ceea ce ea numește culturi “agresive, de tip “peștele mare îl înghite pe cel mic”. “Sunt foarte încărcate de vină: nu există loc pentru a face o greșeală și a învăța din ea. Dacă faci o greșeală, ești tras pe sfoară”, spune ea. Într-un astfel de mediu, oamenii încep să facă orice pentru a evita să fie învinși și pentru a ajunge înaintea colegilor lor – cum ar fi să nu împărtășească informații legate de muncă cu colegii de echipă sau să își arunce colegii sub preș atunci când ceva nu merge bine.
4. Oamenii se tratează unii pe alții cu dispreț
Disprețul – un pilon cheie în definiția psihologului John Gottman a relațiilor toxice – apare și în mediile de lucru toxice, spune Quinn. Ea își amintește că a avut o clientă, o avocată, al cărei șef își dădea ochii peste cap la ea în timpul ședințelor sau chiar îi ignora sugestiile, doar pentru a le relua când altcineva, adesea un bărbat, oferea aceeași idee câteva minute mai târziu. Același șef ar fi evaluat, de asemenea, munca acestei avocate de nenumărate ori, potrivit lui Quinn, iar multe dintre ele erau atacuri personale la adresa stilului ei de lucru.
5. Relațiile interpersonale nu sunt sănătoase
Adesea, puteți evalua sănătatea emoțională a unui loc de muncă uitându-vă la modul în care oamenii din cadrul acestuia interacționează unii cu alții, spune Bohemond. Zâmbesc și stau de vorbă împreună în timp ce își pregătesc cafeaua de dimineață sau majoritatea oamenilor se încruntă și scriu la calculator? Împărtășesc meme-uri și glume sau doar trimit mesaje directe, cu o tentă de dispreț? “Puteți sesiza energia unui loc de muncă prin ambianța generală și limbajul corporal al indivizilor”, spune el.
Un alt comportament de urmărit în acest context este obstrucționarea, care provine, de asemenea, din greșelile de comunicare. “Clienta mea avocată era tot timpul blocată de șeful ei”, spune Quinn. “Ea intra în birou și îl saluta, sau încerca să se implice în alt mod – iar el o ignora pur și simplu. Ea nu avea nicio idee despre ce a făcut și, evident, această situație era incredibil de stresantă.
6. Nu există sprijin pentru dezvoltarea angajaților
Mulți oameni din locurile de muncă toxice trebuie să “se descurce” singuri, deoarece nu există mentorat sau sprijin care să îi ajute să se dezvolte, spune Bohemond. El avertizează că acest lucru s-a înrăutățit de la apariția muncii în regim hybrid, deoarece este mult mai ușor să te deconectezi de managerul sau de echipa ta. Iar acest lucru își pune amprenta în special asupra angajaților începători – care sunt lăsați de capul lor într-un astfel de loc de muncă, ceea ce duce la demotivare și deziluzii – precum și asupra angajaților din comunitățile marginalizate, care deja tind să primească foarte puțin sprijin pentru a transforma potențialul în oportunități de creștere, spune Simon.
“Când vorbesc cu persoanele din jurul meu, majoritatea încearcă doar să exceleze în descrierea postului lor”, spune ea. “Ei nu au nicio idee despre ce alte oportunități pot exista pentru ei în cadrul firmelor lor. Adesea, nimeni altcineva nu le susține, ceea ce duce la stagnarea carierei în comparație cu colegii lor.”
7. Oamenii se simt frecvent urmăriți
Atunci când cineva te urmărește, te face să îți pui la îndoială propriile sentimente, percepții sau sănătatea mintală. Am avut odată un manager, de exemplu, care ne atribuia proiecte mie și colegilor mei de echipă cu un obiectiv și o metodologie specifice. Dar, când venea momentul revizuirii, întreba de ce proiectul fusese realizat în acel mod și ne schimba obiectivele, deseori amintindu-și sau uitând complet instrucțiunile inițiale. Rezultatul: Eu și colegii mei de echipă plecam îndoindu-ne de abilitățile noastre și, în timp, am început să ne fie teamă să lucrăm în acea echipă.
Ca și alte comportamente toxice, acest gen de comportament poate fi de două ori dăunător pentru incluziune și echitate la locul de muncă.
8. Oamenii se confruntă în mod regulat cu simptome fizice ale stresului de la locul de muncă
Într-un mediu de lucru toxic, stresul mental poate începe să vă afecteze fizic. “S-ar putea să simți că organismul și creierul tău sunt în stare de alertă – și ai avea dreptate, pentru că creierul nostru scanează în permanență amenințările, spune Quinn. Faptul de a fi în modul “luptă sau fugi” pentru o perioadă prelungită de timp îți poate afecta sănătatea fizică pe termen lung și este posibil să începi să experimentezi unele dintre cele mai comune simptome ale stresului, anxietății sau depresiei, care includ probleme digestive, probleme de somn, oboseală, dureri și atacuri de panică.
9. Oamenii nu s eimplică, iar fluctuația de personal este ridicată
Într-un mediu de lucru toxic, angajații încep să se închidă mental și să nu se mai implice în procesele de muncă. Nu-i mai interesează ce se întâmplă în echipa lor și în companie, în general. Bohemond a văzut că acest lucru se transpune în mediile virtuale, unde oamenii ar putea să-și țină camerele închise în timpul ședințelor și să comunice doar prin comentarii de scurte. În timp, oamenii încep să părăsească locurile de muncă toxice în proporții mari. “Rotația este cu siguranță un semn bun că vă confruntați cu un anumit grad de toxicitate, mai ales dacă observați un anumit departament care se luptă să păstreze oamenii mai mult de 12 luni”, spune Bohemond.
Cum faci față unui mediu de lucru toxic?
Acum că știți cum arată un mediu de lucru toxic, este timpul să decideți cum să vă ocupați de această problemă. Mai jos găsiți câteva sfaturi despre cum să vă croiți drum în cadrul unei companii toxice sau să o părăsiți.
Luați în considerare opțiunile de care dispuneți
În general, aveți două opțiuni: rămâneți și navigați prin toxicitate sau plecați. Poate părea o alegere ușoară, dar adevărul este că s-ar putea să fie nevoie să rămâneți, cel puțin temporar, din mai multe motive. Poate că nu puteți părăsi brusc locul de muncă (sau deloc) din motive financiare sau nu există multe alte opțiuni în industria dumneavoastră. De asemenea, s-ar putea ca firma dvs. să vă ofere ceva relativ neobișnuit – cum ar fi munca de la distanță, dacă lucrați într-o industrie care nu a adoptat-o încă pe deplin, sau o indemnizație consistentă pentru îngrijirea copilului, care este crucială pentru finanțele gospodăriei dvs. – ceea ce face orice decizie mai complicată.
Apelați la un terapeut
Deși nimeni nu alege să lucreze în medii de lucru toxice și, cu siguranță, nu este vina nimănui dacă ajunge într-un astfel de mediu, Bohemond spune că poate fi de ajutor să vă amintiți și să vă recăpătați propria putere în astfel de situații. El recomandă să vă uitați în interior și să vă puneți întrebări precum:
- Cum răspund atunci când întâlnesc comportamente toxice?
- Ce rol pot juca în schimbarea situației?
- Ce mă împiedică să plec?
De asemenea, el recomandă să mergeți la terapie pentru a înțelege impactul pe care l-a avut asupra dumneavoastră un loc de muncă toxic și cum vă puteți proteja mai bine în astfel de situații pe viitor. De exemplu, un terapeut m-a ajutat să îmi dau seama că incapacitatea mea de a crea limite la locul de muncă provine probabil din experiența mea la un loc de muncă toxic din trecut. Pentru că nu mă simțeam în siguranță acolo, mă ofeream adesea voluntar pentru sarcini suplimentare pentru a-mi dovedi valoarea, ceea ce m-a determinat să lucrez mai multe ore decât majoritatea celorlalți oameni.
Pe măsură ce am devenit mai conștientă de această legătură, am reușit să mă opresc să repet aceleași comportamente la locurile de muncă ulterioare și să mă ajut să găsesc un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată. Indiferent de specific, auto-reflecția și terapia pot duce la o mai mare conștientizare de sine, un instrument important atunci când te confrunți cu situații stresante.
Abordați direct problemele care au cauzat conflicte
Pentru oricine dorește să rămână într-un mediu de lucru toxic, chiar și pentru o perioadă de timp, Bohemond recomandă să se identifice punctul de toxicitate, care poate fi un manager sau o echipă. Apoi, încercați să aveți ceea ce Bohemond numește o “conversație de compensare” – în care puteți oferi feedback persoanei sau persoanelor implicate. El sfătuiește să faceți acest lucru în afara oricăror întâlniri individuale obișnuite și să cereți participanților să fie de acord cu ordinea de zi a ședinței. Bohemond recomandă, de asemenea, să mergeți la această conversație cu exemple de comportamente toxice, explicându-le prin afirmații de tipul “mă simt” pentru a descrie impactul pe care l-au avut asupra dumneavoastră.
Este important să rețineți că aceasta este mai degrabă o soluție pe termen scurt pentru o provocare existentă cu o anumită persoană sau echipă decât o soluție pe termen lung pentru cultura companiei, dar vă poate oferi o ușurare în timp ce vă planificați următorii pași. Și “dacă aceste conversații au loc cu persoanele potrivite, care au influența necesară pentru a schimba dinamica din companie, atunci este posibil să începeți să vedeți, de asemenea, schimbări pozitive care se răsfrâng în timp”, spune Bohemond.
Întrebați-vă cine vă poate ajuta
“Este important să aveți pe cineva în care să aveți încredere, care să vă sprijine și să vă ajute să mergeți pe drumul cel bun”, spune Quinn. Căutați un prieten, un membru al familiei sau un fost coleg.
Aveți compasiune pentru voi înșivă
“Există adesea o mulțime de *ar trebui* atunci când te confrunți cu un mediu de lucru toxic”, spune Quinn. “Ar trebui să mă întăresc mental, ar trebui să știu cum să mă descurc cu asta, ar trebui să vorbesc. Acesta este un semn că nu suntem buni cu noi înșine.” Ea recomandă să vă întrebați: Dacă persoana pe care o iubesc cel mai mult în lume ar fi în locul meu, ce sfat i-aș da? “Uneori, această întrebare îi poate da cuiva claritatea necesară pentru a decide să plece din firmă”, adaugă ea.
Planificați-vă ieșirea
Toată această introspecție poate duce la un singur răspuns: Trebuie să pleci. Dacă simți că nu ai energia emoțională pentru a începe să cauți noi oportunități, Bohemond recomandă să apelezi la terapie, să folosești timpul liber pe care l-ai economisit sau chiar să încerci să obții aprobarea pentru un concediu.
“De cele mai multe ori, clienții mei au fost nevoiți să înceapă să își creeze timpul și spațiul pentru a-și planifica ieșirea”, spune Bohemond. “Adesea, acest lucru înseamnă că încep prin a spune nu la munca suplimentară. Apoi, încercăm să înțelegem ce ar însemna pentru ei să se simtă întregi în următoarea lor mișcare în carieră și să planificăm următorii pași în consecință.”
Îți recomandăm:
De ce demisionează oamenii? Cultură toxică și manageri slabi, spun cercetările MIT
cuvinte cheie: mediu de lucru toxic
