Rezistența la stres. În majoritatea anunțurilor de recrutare citesc cerințe pentru candidați ca “multitasking” și “rezistență la stres“.
Oameni buni, despre multitasking știm că afectează negativ creierul și viața, lucru susținut și de un studiu al Universității Stanford care s-a desfășurat pe o perioadă de zece ani și care arată că persoanele care au apelat la multitasking au suferit în timp de mai multe tulburări cognitive. Cei care se implică frecvent în mai multe activități simultane s-au descurcat mai prost atunci când li s-au dat sarcini simple care au ținut de memorarea unor lucruri simple, a fost concluzia cercetătorilor.
Acestea fiind spuse, multitasking-ul nu este eficient
Știm că există costuri de comutare a sarcinilor. Dacă faci multitasking în timp ce faci și ceva semnificativ, cum ar fi o lucrare academică sau un proiect important la job, va dura mai mult până să-l termini și poate nici nu vei avea succesul la care te aștepți”, spune Anthony Wagner, profesor de psihologie la Universitatea Stanford și unul din realizatorii studiului.
“Multitasking-ul, efectuat fără un antrenament anterior, este o poveste frumoasă și atât. Creierul nu poate funcționa eficient pe mai multe paliere conștiente de acțiune în același timp. În momentul în care ne implicăm activ în mai multe acțiuni, în paralel, creierul, fiind un organ extrem de eficient din punct de vedere energetic, va implementa strategii heuristice (așa zisele scurtături mentale)”, spune Costin Dămășaru, fondator și director Neuro Performance Enhancement Center.
Rezistența la stres. Despre stres știm că evenimentele stresante pot afecta majoritatea bolilor, dar nu direct, ci prin mecanisme ce includ:
- alterarea reglării afective (de ex., niveluri ridicate de anxietate, frică, depresie);
- comportamente ce dăunează sănătății (de ex., alimentație deficitară, lipsa exercițiilor fizice, consumul excesiv de alcool, țigări, somn deficitar).
- dereglarea sistemelor neurohormonale (de ex., modificări ale producției hormonilor, precum cortizolul, testosteronul și estrogenul);
- inervația directă a țesuturilor de către sistemul nervos autonom (de exemplu, creșterea activității sistemului nervos simpatic care are ca rezultat eliberarea crescută de norepinefrină).
Nu toate tipurile de evenimente stresante de viață au același impact, dar problemele interpersonale, pierderea statutului social și dificultățile de angajare par a fi cei mai marcanți stresori, la nivelul populației.
Deci, oameni buni, de ce le-am cere angajaților să fie dispuși la multitasking și rezistenți la stres sau, și mai simplu, de ce i-am stresa, căci stresul anihilează creativitatea, inovația, afectează productivitatea și este cauza a multiple boli? Ne dorim oameni productivi sau bolnavi, ca să avem rata absenteismului și a prezenteismului ridicate? Ca să stea oamenii în concedii medicale? Ca să avem pătată imaginea de angajator de feedback-uri negative și demisii în lanț?
Îți recomandăm:
cuvinte cheie: rezistența la stres
