adplus-dvertising

Care este legătura dintre „reforma pensiilor” din PNRR și falimentul Pilonului 1

Reforma pensiilor prevăzută în PNRR este reforma Pilonului 1, adică reforma pensiilor de stat. Această reformă constă în creșterea echității pensiilor, în baza principiului contributivității. În esență, statul va lua 100 mil. euro de la UE pentru a recalcula pensiile, pentru a informatiza gestiunea Pilonului 1 și pentru a găsi cea mai bună soluție de creștere a echității. Sunt bani puțini cu care se va face un lucru însemnat.

Reforma nu vizează încetarea falimentului Pilonului 1. Falimentul este prezent astăzi și va rămâne în continuare și este definit de următoarele două adevăruri:

1. Cetățeanul normal, neprivilegiat, plătește prin taxe de-a lungul vieții o sumă mult mai mare decât pensia pe care primește la bătrânețe de la guvern.
2. Statul cheltuiește cu plata pensiilor mai mult decât încasează din CAS.

În ultimul timp, am văzut diverși politicieni și formatori de opinie care au afirmat tranșant falimentul Pilonului 1. De exemplu, Dan Barna: “în 8-10 ani sistemul de pensii actual nu va mai funcţiona, va intra în colaps”. Această reacție este bună. Desigur, economiștii au avertizat de multă vreme asupra acestui aspect, dar vocea rațiunii și a științei se face câteodată greu ascultată în politică. Repet, sistemul nu va fi falimentar peste 8-10 ani, el și acum are o gaură între încasări și cheltuieli, peste 10 ani această gaură va fi atât de mare încât pur și simplu nimeni nu se mai poate preface că știe de unde vor fi luați banii necesari pentru acoperirea pensiilor în plată.

Îți recomandăm:

Pensionarul din 2035: 300 de euro de la stat, 150 de euro de la Pilon II, plus cât și-a mai pus el deoparte

Având în vedere aceste lucruri, vine întrebarea de 100 de puncte: care este legătura dintre „reforma pensiilor” din PNRR și falimentul Pilonului 1? Noi anunțăm sus și tare că nu vom avea bani de pensii și ce întreprindem în acest sens? Digitalizarea casei de pensii și creșterea echității pensiilor? Desigur, creșterea echității sistemului urmărită prin PNRR va avea implicații bugetare pozitive, însă, totuși, ea nu răspunde la provocarea fundamentală: de unde va lua statul resursele necesare pentru plata pensiilor?

Răspunsul este unul singur: de nicăieri. Dacă nu cumva descoperim un Eldorado în Marea Neagră sau lampa lui Aladin*, guvernul nu va avea fonduri pentru a asigura plata pensiilor.

Aceasta înseamnă că:
– fie vârsta de pensionare va crește, ceea ce înseamnă o tăiere a pensiilor dar cu alt nume, fiindcă noile generații de pensionari vor primi tot atâția ani de pensie precum generațiile părinților lor, dar după o perioadă de cotizare mai lungă;
– fie pensiilor vor crește sub rata inflației sau sub creșterea PIB, ceea ce înseamnă o tăiere a lor dar cu alt nume, fiindcă în termeni reali sau în raport cu salariile pensiile vor scădea – de pildă, vedeți în poză că pensia de stat va reprezenta doar circa 25% din salariu, conform studiului CFA din 2019;
– fie impozitele vor crește;
– fie milioane de tineri africani și asiatici vor trebui atrași să muncească aici.

Rata de înlocuire din ultimul salariu
Rata de înlocuire din ultimul salariu

În opinia mea – și cred că nu doar a mea – reforma pensiilor ar trebui să vizeze punerea pe baze sustenabile a sistemului GENERAL de pensii și asta se poate face doar prin micșorarea Pilonului 1 și creșterea Pilonului 2 sau 3. Singura pensie care există, e acolo, e a ta, crește, poți să o lași moștenire, este relativ independentă de decizia guvernelor, este pensia cu acumulare, din Pilonii 2 sau 3.

Îți recomandăm:

Creșterea vârstei de pensionare, o palmă dată peste obrazul românilor

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Project-E și pe Google News

Bogdan Glăvan
Bogdan Glăvan
Bogdan Glăvan este profesor universitar de economie, Director al Centrului de Economie Politică și Afaceri “Murray Rothbard” din cadrul Universității Româno-Americane (București). A publicat mai multe articole în American Journal of Economics and Sociology, Quarterly Journal of Austrian Economics, Independent Review, Betriebswirtschaftliche Forschung und Praxis și a îndeplinit rolul de referent pentru publicații științifice prestigioase, printre care British Journal of Sociology. De asemenea, a publicat în 2009 cartea "Împotriva curentului. Însemnări despre criza financiară actuală" şi este coautor al volumului "Capitalismul. Logica libertății", Editura Humanitas, 2013. In 2018 a publicat "Liberalismul care îmi place" la Editura Anacronic.

Recente

Educatie Financiara

Asigurari

ÎȚI RECOMANDĂM

Comentarii

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Salvat!
Setări Cookie

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Cookie-urile necesare sunt absolut esențiale pentru ca site-ul să funcționeze corect. Această categorie include numai cookie-uri care asigură funcționalități de bază și caracteristici de securitate ale site-ului. Aceste cookie-uri nu stochează nicio informație personală.

  • cookielawinfo-checkbox-{nume-sectiune}
  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • wordpress_gdpr_allowed_services PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate