Creșterea vârstei de pensionare, o palmă dată peste obrazul românilor

Creșterea vârstei de pensionare, o palmă dată peste obrazul românilor

În luna noiembrie a anului trecut, atrăgeam atenția asupra (ne)sustenabilității sistemului public de pensii: Radiografia sistemului de pensii și soluții pentru a ne asigura un nivel decent de trai după pensionare

Acum, se discută despre creșterea vârstei de pensionare. Aceasta este considerată o soluție pentru a echilibra bugetul fondului de pensii.

Conform acestei reforme, asumată prin Planul Național de Redresare și Reziliență, angajații vor ieși la pensie mai târziu. Vor cotiza pentru o perioadă mai lungă de timp CAS.

În prezent, conform actualelor prevederi legale, aflate în vigoare, vârsta de pensionare este conform celor de mai jos:

• Vârsta standard de pensionare pentru femei este de 61 de ani și va crește treptat până la 63 de ani până în luna ianuarie 2030.
• Pentru bărbați, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani.
• Stagiul minim de cotizare este de 15 ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
• Stagiul complet de cotizare pentru femei este de 31 de ani și va crește treptat până la 35 de ani până în luna ianuarie 2030.
• Stagiul complet de cotizare pentru bărbați este de 35 de ani.

Întrebarea mea este: Până la ce vârstă va trebui să activăm în câmpul muncii pentru a beneficia de pensie, în care se va decide creșterea vârstei de pensionare?

Soluțiile nu trebuie căutate doar în rândul angajaților, care susțin prin cotizațiile lunare nu doar fondul de pensii (în practică, un sistem de redistribuire de la angajați -> pensionari) ci întreg bugetul de stat! Înainte de a citi reformele mai jos menționate, asumate prin PNRR, rog aveți în vedere că durata medie de viață în România este de 72 de ani la bărbați și 79 de ani la femei. Sau de 75 de ani, luând în considerare ambele genuri.

Reformele asumate prin PNRR

• Prevederile Legii nr. 127/2019 sunt retrase, inclusiv cele legate de modificarea perioadei contributive de 25 de ani.
• Cheltuielile cu pensiile menținute la niveluri similare – nu sunt prevăzute creșteri ad-hoc ale pensiilor pe termen scurt și mediu.
• Creșteri țintite pentru beneficiarii de pensii minime pentru a le permite să treacă peste pragul sărăciei.
• Introducerea de noi stimulente fiscale pentru a prelungi viața profesională dincolo de vârsta normală de pensionare.
• Pensiile speciale sunt simplificate în măsura în care o permite Constituția.
• Introducerea unui nou sistem bazat pe o formulă de calcul stabilă și o indexare automată a pensiilor, în timp ce indicele de corecție este eliminat.
• Se elimină pensionarea anticipată.
• Digitalizarea tuturor dosarelor de pensii fără creșterea pensiei medii (în afară de modificările privindu-i pe beneficiarii de pensii minime).
• Corelarea vârstei de pensionare atât la bărbați cât și la femei cu speranța de viață până în 2035.
• Sustenabilitate îmbunătățită pentru Pilonul 2, revenind la unele dintre prevederile anterioare, digitalizând sistemul și permițând o alocare mai diversificată a activelor pentru a crește investițiile pe piața locală

Sumele prezentate, în continuare, sunt fără capitalizare, nu includ corelarea cu rata inflației și nici eventuale randamente obținute în cazul investirii lor.

Pentru angajații ce au fost încadrați, întreaga lor viață activă, cu salariul minim, (1386 lei net / 2300 lei brut, la valoarea actuală), viramentele, prin intermediul CAS, sunt conform celor de mai jos:

1. Femei (stagiu cotizare 31 de ani) = 213.900 lei
2. Bărbați (stagiu cotizare 35 de ani) = 241.500 lei

Să luăm exemplul unui angajat ce a fost încadrat, întreaga sa viață activă, cu salariul mediu, (3176 lei net / 5429 lei brut, în prezent). Viramentele, fără capitalizare și corelarea cu rata inflației sunt conform celor de mai jos:

1. Femei (stagiu cotizare 31 de ani) = 505.000 lei
2. Bărbați (stagiu cotizare 35 de ani) = 570.000 lei

În calcule a fost inclusă suma totală plătită atât la Pilonul 1 (21,25%), dar și la Pilonul 2 (3.75%), întrucât în cazul majorării vârstei de pensionare, pensia va veni mai târziu și va mai „scumpă”.

Creșterea vârstei de pensionare, asumată prin PNRR este o palmă dată oamenilor care au muncit o viață. O palmă la adresa celor ce au plătit CAS și nu au beneficiat de legi speciale. Nu, acești oameni au respectat principiul contributivității

Să presupunem că vârsta de pensionare se va majora la 68 sau 69 de ani, în cazul bărbaților și la 65 de ani, în cazul femeilor. Iar speranța de viață va fi nu de 75 de ani, ca in prezent, ci de 77 de ani. Cei care au trăit doar cu salariul minim vor primi o pensie derizorie, deși au plătit in decursul anilor sume de ordinul sutelor de mii de lei la buget.

Cei care au trăit cu un salariu mediu vor avea o pensie nu minimă, dar oricum derizorie. În prezent, valoarea pensiei medii este de 1.600 lei, conform Casei Naționale de Pensii.
În cazul în care vom asista la creșterea vârstei de pensionare va deveni realitate vom asista la un furt legalizat.

De ce „furt legalizat”?

Pentru că în 30-35 de ani plătim sute de mi de lei la buget. Apoi beneficiem de niște pensii mici. Niște pensii care nu pot asigura un trai decent. Și din neant a apărut „soluția”, majorarea vârstei de pensionare.

Printre câștigătorii acestei decizii sunt: bugetul de stat, care va încasa bani de la angajați pentru o perioadă mai lungă de timp, fondurile de pensii Pilon 2, din același motiv și piața de capital. Pierzătorii deciziei sunt angajații.

O paranteză, fondurile Pilon 2 se vor trezi cu un cadou în brațe, anume majorarea vârstei de pensionare, deși nu au solicitat acest lucru. Cu toate acestea, nu mă aștept ca din această direcție să vină critici la adresa majorării vârstei de pensionare.

Mulți economiști vor spune:

„Da, dar fondul de pensii este pe deficit, iar acest deficit va crește, trebuie să majorăm vârsta de pensionare”

Această afirmație poate fi corectă. Dar de ce nu privim întreaga imagine de ansamblu? Anume evoluția economiei românești în următorii 15-20 de ani. Pentru a oferi și o perspectivă pozitivă asupra modului în care a evoluat produsul intern brut în ultimii 20 de ani, las mai jos un grafic în acest sens.

În anul 2000 România înregistra un PIB de 5 ori mai redus decât în 2021. Mai exact 40 miliarde euro, comparativ cu cel din 2021 de 218 miliarde euro (valoarea anticipată, la finalul intervalului poate fi mai ridicată).

Majorarea varstei de pensionare
Evoluție PIB România 2000 – 2022 /Sursa datelor: INS/Prelucrări proprii

Însă economia ar trebui să fie despre oameni, nu doar despre cifre în Excel.

Soluții: atragerea de investiții externe pentru a crește sustenabil PIB-ul și majorarea investiților publice, diversificarea economiei, astfel încât să producem bunuri cu valoare adăugată ridicată, atragerea de forță de muncă din străinătate, realizarea unui plan de creștere economică pentru următorii 15-20 de ani.

Dar nu, in România tot oamenii de rând trebuie să plătească pentru decizii lipsite de etică și viziune economică! Majorarea vârstei de pensionare nu este o soluție! Din contră, aplicarea unei astfel de decizii va lovi direct în cetățean. Problemele sistemului de pensii trebuie rezolvate prin excluderea soluției majorării vârstei de pensionare sau a suprataxării.

Consultă aici lista integrală cu proiectele guvernului: Lista angajamente guvern PNRR

Îți recomandăm:

Cât de sustenabil este sistemul public de pensii?

 

Claudiu Vuță
Claudiu Vuță este analist economic, membru al AAFBR (Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România). În prezent, urmează cursurile programului de excelență "Politici economice și ale pieței muncii" din cadrul Konrad Adenauer Stiftung. Claudiu publică articole economice pe teme globale, dar și locale, prezentând analize de profil în presa centrală de specialitate, Pentru activitatea jurnalistică din domeniul economic i-a fost decernat, la începutul lunii martie 2020, premiul CFA Society Romania Media Award.

Recente

Educatie Financiara

Asigurari

ÎȚI RECOMANDĂM

Comentarii

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Salvat!
Setări Cookie

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Cookie-urile necesare sunt absolut esențiale pentru ca site-ul să funcționeze corect. Această categorie include numai cookie-uri care asigură funcționalități de bază și caracteristici de securitate ale site-ului. Aceste cookie-uri nu stochează nicio informație personală.

  • cookielawinfo-checkbox-{nume-sectiune}
  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • wordpress_gdpr_allowed_services PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate