pauzele la muncă
Trăim pe repede înainte, în mirajul multitaskingului. Ne-am obișnuit. Realitatea noastră are miros de creier încins, sunet constant de notificare și forma presiunii de a fi mereu „pe fază” – iar acesta e momentul în care devine absolut vital să înțelegem cât de mult avem nevoie „să nu facem nimic”.
În lista zilnică de „to do” ar trebui să mai adăugăm, absolut conștient, încă o liniuță: – timp pentru noi. Timp în care să ne iertăm pentru ceea ce încă nu am reușit să facem, în care ne lăsăm mintea să zburde, în care nu ne concentrăm pe nimic concret, în care nu ne aleargă nimic, în care nu căutăm și nici nu mimăm productivitatea, în care nu ne facem planuri și nu le punem în aplicare.
Momente în care să facem mai puțin, pentru ca apoi să putem face mult mai mult.
Acest „nimic” sau „puțin” nu înseamnă plictiseală sau lene, ci o oportunitate valoroasă pentru creierul nostru de a se odihni, de a se regenera și, în mod paradoxal, de a deveni mai productiv. În rândurile ce urmează vom explora cum aceste momente de liniște ne influențează viața profesională și personală.
Creierul în mod default: mintea călătoare
Când îți permiți să nu faci nimic, să te pierzi în gânduri sau să privești pur și simplu în gol, creierul tău e departe de a fi inactiv. Din contră, activează ceea ce cercetătorii numesc „rețeaua de mod implicit” (default mode network – DMN), un set de zone cerebrale care intră în acțiune când nu te concentrezi pe sarcini externe precise. Această descoperire a inspirat numeroase cercetări în ultimele două decenii, schimbând ce credeam că știm despre funcționarea creierului.
Când ești în repaus și mintea îți zboară, modul implicit e activ, gestionând gânduri aparent fără legătură între ele – de la amintiri până la planuri de viitor sau reflecții despre sine. Această activitate a fost legată de procese cognitive esențiale, cum ar fi consolidarea memoriei și introspecția. Fascinant este că, chiar și în momentele de pauză, anumite regiuni cerebrale consumă mai multă energie decât în restul timpului. Asta implică o activitate intensă și profundă, dedicată construcției narativei personale și relaționării cu ceilalți.
Impactul odihnei cerebrale asupra vieții profesionale
Conform unui studiu publicat în revista „Nature”, anumite zone ale creierului rămân active în timpul perioadelor de odihnă. Ele contribuie la consolidarea memoriei și a lucrurilor pe care le-am exersat de-a lungul zilei. Acest proces este crucial pentru învățare și dezvoltare profesională.
În plus, o cercetare efectuată de Universitatea Stanford arată că plimbările în natură pot stimula imaginația și gândirea creativă cu până la 60%. Acest efect nu este limitat doar la activitățile în aer liber. Orice formă de pauză care îi permite minții să „divagheze” stimulează rezolvarea creativă a problemelor și generarea de idei noi.
Capacitatea noastră de atenție scade pe măsură ce facem față tot mai greu stimulilor externi, cum ar fi notificările primite pe telefon – lucru care face ca mintea noastră să zburde în 47% din cazuri în alte locuri decât cele pe care încercăm să ne concentrăm, conform unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Harvard. Iar asta se întâmplă și mai des, pe măsură ce devii mai obosit.
Nu te împotrivi. Gândul „rătăcește” cam jumătate din zi.
Acest tip de comportament inconștient ne afectează în mod direct eficiența, indiferent de activitatea căreia încercăm să ne dedicăm. Există patru tipuri de atenție și înțelegerea fiecăruia dintre ele ne poate ajuta să ne îmbunătățim productivitatea, să ne canalizăm corect eforturile și să ne regăsim echilibrul.
1. Atenția concentrată este acel tip de atenție corelat cu motivația, gradul mare de concentrare, creativitate sporită și satisfacție.
Vârful acestui tip de atenție îl atingem dimineața, la ora 11, și după-masa, în jurul orei 15:00. Starea de flow (flux) este, de asemenea, o stare de atenție concentrată, un moment în care ne folosim abilitățile la un nivel optim, susține Dr. Gloria Mark de la Universitatea din California pentru publicația Fast Company.
2. Atenția bazată pe rutină sau repetiție este un tip de atenție care nu necesită un nivel ridicat al atenției sau al înțelegerii.
Un exemplu ar fi atunci când ne jucăm jocuri simple pe telefon. Poate părea că pierdem vremea când desfășurăm astfel de activități, însă, în realitate, acțiunea ne ajută să ne reîncărcăm bateriile pentru a ne putea folosi primul tip de atenție.
3. Starea de plictiseală o resimțim în jurul orei 13, când nu avem nici o stare emoțională foarte bună, iar gradul de stimulare este redus.
4. Frustrarea apare atunci când ne confruntăm cu o activitate dificilă și nu facem progrese. Această stare consumă multe resurse și ne afectează buna dispoziție.
În mod ideal, am pendula între primele două, dar pentru asta ar trebui să-ți dai voie să te odihnești, nu-i așa? Pentru a beneficia cât mai mult de momentele zilei în care se simt eficienți, angajații renunță la programul clasic 9-17.00. Ei fac tranziția către un model de lucru mai flexibil, denumit „triple peak” care le permite și un mai bun echilibru personal.
Cum îți ajuți creierul să se odihnească
1. Mindfulness și meditație:
S-a demonstrat că tehnicile de mindfulness și meditație reduc stresul și îmbunătățesc concentrarea. Un studiu din 2020, publicat în „Journal of Cognitive Enhancement”, sugerează că practicarea regulată a conceptelor de mindfulness poate avea efecte pozitive asupra gestionării atenției.
2. Detox digital:
Stabilirea unor intervale în care să te deconectezi complet de la dispozitivele electronice te va ajuta să-ți recapeți controlul asupra propriei eficiențe și să reduci suprasolicitarea mentală.
3. Sport și mers pe jos:
În creier, gândirea sprijină mișcarea, iar mișcarea sprijină gândirea. Mersul pe jos stimulează gândirea creativă și aduce la îmbunătățiri ale flexibilității și originalității gândirii.
4. Schimbarea rutinei sau introducerea unui lucru nou:
Îi poate oferi creierului tău revigorarea de care are nevoie. Creierul nostru iubește tiparele și se obișnuiește repede cu o anumită rutină. Așadar, dacă vrei să îi dai creierului tău un impuls sau o nouă provocare, începe prin a adăuga ceva nou în viața ta: noi exerciții fizice, un nou hobby etc.
5. Hobby-uri și activități relaxante:
Activitățile care ne fac plăcere, cum ar fi cititul, grădinăritul sau desenatul, pot avea efecte terapeutice, permițându-ne să ne odihnim mintea într-un mod activ.
6. Mai multe pauze:
În timpul pauzelor, mintea ta se resetează, astfel vei fi mai energizat și mai creativ. Într-un studiu, două grupuri de studenți au fost rugate să își imagineze cât mai multe utilizări ale unei singure bucăți de hârtie. Grupul care a luat o pauză de cinci minute în timpul exercițiului a avut idei mai creative.
Impactul pe termen lung
Pe lângă beneficiile imediate, practicarea regulată a momentelor de „repaus mintal” are un impact profund și pe termen lung asupra sănătății. Multiple studii internaționale leagă lipsa odihnei adecvate de creșterea riscului de burnout profesional și de alte probleme grave de sănătate mintală. În condițiile în care două treimi din angajații lumii au experimentat epuizarea cel puțin o dată, importanța unui dialog deschis pe acest subiect este evidentă.
Într-un episod recent al podcastului Hacking Work, Paul Olteanu, fondatorul MindArchitect, trage un semnal de alarmă asupra modului în care stigmatizăm starea de repaus și confundăm odihna cu lenea.
„Trăim într-o țară în care ne uităm la relaxare ca la ceva ilegitim, unde dacă nu ești epuizat, nu meriți să te odihnești.”
– Paul Olteanu, Hacking Work S3E14
Paul ne atrage atenția că nu avem un creier acasă și altul la birou. Munca pe care o iubim ne poate afecta negativ dacă nu știm să ne tratăm cu blândețe și să punem stop atunci când se aprinde beculețul epuizării. Acordă-ți un moment pentru tine și ascultă cu atenție ce poți face mai bine pentru a te feri de burnout.
Momentele în care „nu facem nimic” nu ar trebui să fie văzute ca un lux sau o pierdere de timp. Ele sunt o necesitate, pentru binele nostru profesional și personal. Creierul nostru are nevoie de aceste intervale de odihnă pentru a se menține sănătos, pentru a procesa informațiile, pentru a se regenera și pentru a ne susține performanța.
Fiecare dintre noi e dator să își reevalueze rutina zilnică și să încorporeze conștient aceste momente de repaus, pentru a trăi o viață mai echilibrată.
Nu aștepta să te oblige creierul să-l lași să se odihnească.
Îți recomandăm:
cuvinte cheie: pauzele la muncă
