Inflație mare și creștere economică sau inflație mică și recesiune?

Inflație mare și creștere economică sau inflație mică și recesiune?

2022 tocmai s-a încheiat, un an tumultuos din multe puncte de vedere și toți ochii sunt îndreptați de acum spre 2023.

Cum va fi 2023, se întreabă mai toată lumea

Dacă în 2022 am avut creșteri de prețuri record și am evitat recesiunea, întrebarea se pune dacă în 2023 vom continua cu creșteri majore de prețuri sau nu, respectiv dacă economia va crește sau vom avea recesiune.

Corelația dintre cele două există și este una extrem de simplă, având legătură cu politicile monetare și fiscale aplicate. Concret, dacă Banca Centrală crește prea mult dobânzile, cu siguranță reduce la minim inflația, dar riscă să împingă economia în recesiune.

Recesiunea, ca definiție simplă, presupune contracția PIB în două trimestre consecutive

Într-o recesiune, performanța economiei scade pentru o perioadă extinsă de multe luni, concretizată prin contracția PIB-ului, rate mai mari ale șomajului și scăderea cheltuielilor de consum, o activitate economică slăbită, cum ar fi o producție mai mică de bunuri și servicii și o cerere mai mică din partea consumatorilor.

Riscul major pe care îl are recesiune este acela ca unele companii să nu poată absorbi șocul unor dobânzi mari la credite (cost de finanțare), coroborat cu vânzări reduse, fiind practic nevoite să concedieze angajați.

Pe de altă parte, băncile centrale pot minimiza intervențiile pe dobânzi, perpetuând astfel pentru mai mult timp inflația.

Inflația, adică creșterea generalizată a prețurilor afectează întreaga populație, erodând puterea de cumpărare a tuturor

Și în cazul inflației există o categorie a populației care este mai afectată și anume cei cu venituri mici, pentru că produsele scumpite reprezintă o pondere mai mare în coșul acestora de consum.

Așadar, răspunsul la întrebarea din titlu nu este unul simplu și este practic dilema majorității statelor în 2023, inclusiv a SUA, unde economiștii FED estimează o creștere economică de doar 0.5%. Procentul este unul destul de firav și orice anomalie îl poate coborî sub pragul de zero. Adică recesiune.

Există câteva curente de opinie:

1. Mai bine recesiune și inflație mică decât inflație mare, în ideea în care recesiunea afectează mai puțină populație;
2. Mai bine inflație perpetuată și relativ mare decât recesiune, pentru că așa se evită concedieri masive;
3. O cale de mijloc, o aterizare lină (“soft landing”), în care lupta împotriva inflației se combină cu ajutoare sau reducere de taxe pentru categoriile defavorizate.

Argumente opțiunea 1 – recesiune și inflație mică

Recesiunile tind să fie reduceri relativ scurte ale creșterii economice, în timp ce, dacă se permite ca așteptările inflaționiste să se înrădăcineze, acestea pot duce la spirale inflaționiste.

Dacă se instalează o spirală inflaționistă, aceasta poate face ravagii într-o economie. Imaginați-vă că toate economiile Dvs. pierd zeci de procente din valoarea reală (ajustate la inflație. Imaginați-vă că trebuie să plătiți 50 RON pentru o cafea cu lapte. Această spirală inflaționistă distructivă a avut loc în țări precum Brazilia, unde a provocat multiple probleme, din care economia țării încă nu și-a revenit pe deplin.

Argumente opțiunea 2 – perpetuarea unei inflații mari și evitarea recesiunii

Aici principalul argument este că sunt salvate locuri de muncă și nu crește rata șomajului. Un alt argument este acela că inflația, pe termen scurt, la nivel de ansamblu al economiei funcționează pe principiul joc de sumă nulă, în sensul în care un preț majorat este plătit de un consumator, dar, în același timp este încasat de un altul. Pe când, în cazul recesiunilor, la nivel de ansamblu, recesiunea pune presiune pe venituri.
De asemenea, în cazul recesiunii, economic vorbind, afacerile care se închid sau au de suferit, fac ca economia să funcționeze practic sub potențial.

Argumente opțiunea 3 – aterizarea lină („soft landing”)

Aici vorbim de o abordare concertată, prin atacarea inflației cu politicile monetare și atenuarea efectelor negative asupra unor categorii de populație prin politici fiscale. Politica fiscală poate contribui la atenuarea impactului unei recesiuni (ajutorul fiscal fiind stimulativ din punct de vedere economic), dar doar pe termen scurt. Concret, răspunsul la întrebarea din titlu depinde de cine este respondentul, în ce ramură a economiei activează și în ce categorie de venit se încadrează.

Inflația ne afectează mai degrabă pe toți și în special pe cei cu venituri mici.

Recesiunea îi poate afecta pe cei care activează în domenii vulnerabile la recesiune precum: HoReCa (hoteluri, restaurante, catering), vânzarea bunurilor de larg consum (electronice, electrocasnice etc.), respectiv companiile mici și mijlocii, care nu au avantaje de scală, precum marile companii.

Această lipsă a economiilor de scală lasă marea majoritate a întreprinderilor mici cu mai puține resurse financiare, putere de a rezista în piață și pârghii în cadrul industriei lor pentru a face față vremurilor grele pe care le aduce o recesiune.

Creditorii știu acest lucru. Aceștia vor fi probabil mai puțin entuziasmați să acorde împrumuturi unei întreprinderi care nu dispune de rezerve semnificative de numerar și de active care pot servi drept garanție în perioadele de recesiune.

Spre deosebire de companiile cotate la bursă, întreprinderile mici nu pot, de obicei, să obțină fonduri prin vânzarea de acțiuni într-o ofertă secundară sau prin emiterea de obligațiuni.

Și dacă tot am intrat în povestea cu bursa, mentionez aici și domeniile care traversează perioada grea mai bine, numite „defensive”.

Domeniile defensive sunt, de asemenea, cunoscute ca domenii non-ciclice, deoarece nu sunt foarte corelate cu ciclul economic. Mai jos sunt câteva tipuri de domenii defensive.

• Utilități
  Utilitățile de apă, gaz și electricitate sunt exemple de acțiuni defensive, deoarece oamenii au nevoie de ele în toate fazele ciclului economic.
• Bunuri de bază
  Companiile care produc sau distribuie bunuri de consum de bază, bunuri pe care oamenii tind să le cumpere din necesitate, indiferent de condițiile economice, sunt în general considerate a fi defensive. Acestea includ alimente, băuturi, produse de igienă, tutun și anumite articole de menaj.
• Acțiuni din domeniul sănătății
  Acțiunile marilor companii farmaceutice și ale producătorilor de dispozitive medicale au fost considerate în mod istoric acțiuni defensive. La urma urmei, vor exista întotdeauna oameni bolnavi care au nevoie de îngrijire.

Cu precizarea că acest articol nu reprezintă promovare sau recomandare de investire / dezinvestire, vă doresc un 2023 cât mai bun!

La mulți ani, 2023!

Îți recomandăm:

Cum ne protejăm de inflație

cuvinte cheie: inflație