Dezinformarea în online, o baltă otrăvită în care ne scăldăm.
Românii basarabeni au votat masiv USR la alegerile parlamentare de duminică. A fost cea mai mare prezență la vot din toate timpurile – peste 81.000 de voturi au dat românii cu cetățenie română din Republica Moldova.
Au votat la parlamentare mai mulți chiar decât în primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie. Pentru Camera Deputaților, USR a acumulat 61,44% din voturi, fiind urmată de Forța Dreptei cu 9,85%. Pe locurile trei și patru s-au clasat PSD și AUR cu 8,17% și, respectiv, 6,13%. Partidul S.O.S. România a adunat 3,26%.
În ceea ce privește voturile pentru Senat, USR a obținut 54,84% din voturile basarabenilor. Locul doi i-a revenit PNL cu 23,66%, fiind urmat de AUR cu 5%. PSD a obținut în Republica Moldova doar 4,79%, iar S.O.S. România 3,24%.
În timp ce diaspora moldovenească a reușit să salveze referendumul pro-UE și al doilea mandat de președinte al Maiei Sandu în pofida interferențelor fără precedent ale Rusiei și crimei organizate în alegerile din octombrie și noiembrie din Republica Moldova, diaspora românească a preferat AUR la parlamentarele de duminică. 26,30% din românii din diaspora au votat pentru AUR și 24,35 – USR.
Dezinformarea în online. Societatea civilă cere autorităților să intervină urgent
La Chișinău, scrutinele din România sunt privite cu multă atenție. Analiștii politici, jurnaliștii și alți reprezentanți ai societății civile cer autorităților moldovene să extragă lecții din fenomenul electoral românesc, pentru a securiza votul pro-UE în perspectiva alegerilor parlamentare decisive din 2025 din Republica Moldova. Ieșiți din bulă, responsabilizați online-ul și pregătiți instituțiile statului de interferențe externe cu impact decisiv asupra procesului electoral din 2025 – menționează analiștii politici de la Chișinău în mesajele lor către autorități.
În pofida semnalelor de alarmă trase de jurnaliștii moldoveni după primul tur al alegerilor prezidențiale din România, despre impactul electoral malefic al unor rețele de socializare folosite de Rusia împotriva României, autoritățile moldovene nu intenționează să interzică nicio rețea de socializare, ci doar să intervină, posibil, cu unele reglementări. Dar nu se știe când. „Imaginați-vă că avem un lac cu apă otrăvită și autoritățile spun: cetățenii au dreptul să înoate. E dreptul lor! Intrați, cetățeni, și înotați! Rolul statului este să asigure cetățenii că apa este bună. Rețeaua TikTok e tot un fel de lac în care noi toți înotăm. Dar cred că securitatea statului și a cetățenilor trebuie să prevaleze asupra tentației de a intra într-un lac otrăvit”, a comentat directoarea Ziarului de Gardă de la Chișinău, Alina Radu.
Maia Sandu: Democrația este supusă unui atac masiv la nivel global
Luni, într-un discurs ținut la „Forumul Mass Media 2024”, președinta Maia Sandu a reiterat că în Republica Moldova, „alegerile au fost marcate de un val de dezinformare fără precedent, menit să slăbească unitatea socială, să semene ură și neîncredere, să dezbine, să sperie, și, într-un final, să influențeze alegerea oamenilor”. Potrivit ei, dezinformarea și corupția electorală au fost două cele mai dăunătoare instrumente ale războiului hibrid purtat de Kremlin împotriva democrației din Moldova. „Democrația este supusă unui atac masiv la nivel global.
Presiunile asupra presei nu au fost niciodată mai mari. Încrederea în media tradițională scade, în timp ce platformele digitale și influencerii domină audiențele. Inteligența artificială și tehnologiile sunt folosite ca să amplifice dezinformarea, iar algoritmii netransparenți permit persoanelor rău intenționate să-și promoveze conținuturile false”, a menționat Maia Sandu.
Președinta Consiliului Audiovizualului din Republica Moldova, Liliana Vițu, cere ca Parlamentul să intervină urgent cu amendamente în vederea transpunerii legislației europene ce vizează rețelele de socializare în legislația națională.
„Când este atacat, statul este obligat să-și apere cetățenii. Deci, nici nu ar trebui să se discute dacă trebuie sau nu, ci este obligat. Și o poate face prin reglementări. TikTok este un instrument de interferență externă, nu de libertate de exprimare”, susține Liliana Vițu.
Potrivit președintei Maia Sandu, „dezinformarea și falsurile rămân o primejdie gravă peste tot – așa cum am văzut, inclusiv, în cazul alegerilor din România”: „Înțelegem rolul major al presei libere pentru păstrarea democrației și suntem dedicați creării unui mediu în care presa liberă să-și poată îndeplini acest rol. Noua lege la care se lucrează este un exemplu de efort pe care-l facem, pentru a crea acest mediu. Vă rog să continuăm eforturile comune în lupta împotriva dezinformării. Una dintre țintele principale ale atacului prin dezinformare este proiectul nostru de țară – integrarea europeană.
Cei care vor să ne întoarcă din drum dispun de resurse uriașe, investesc resurse uriașe să denigreze Uniunea Europeană și pentru a speria cetățenii. Trebuie să rămânem uniți pentru a proteja adevărul și pentru a putea continua acest parcurs, consemnat acum și în Constituția Republicii Moldova”, a mai spus Maia Sandu în cadrul Forumului Mass Media 2024.
Îți recomandăm:
cuvinte cheie: dezinformarea în online
