calitatea serviciilor medicale
În etapa actuală, o sporită cerință de a creea noi structuri, servicii și instrumente de sprijin pentru acordarea asistenței sociale se impune, dar este și favorizată în principal de Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin axa special dedicată înființării și operaționalizării centrelor de servicii integrate medical-sociale în mediul rural și orașele mici (40 milioane euro pentru 200 centre), în scopul sprijinirii ridicării standardelor de siguranță socială și în special a ajutorării grupurilor vulnerabile în România. La această oportunitate deosebită de finanțare se adaugă sau sunt în curs de disponibilizare alte considerabile sume prin programul EEA Grants și Fondurile Elvețiene.
Recentul șoc și criză sistemică plecând de la cazul așa-numitelor ”cămine ale groazei” din zona Voluntari, județul Ilfov, au scos și mai mult în evidență stringența transformărilor legislative, decizionale și de management pe care acest domeniu le reclamă în regim de urgență.
Cu toate acestea, cum inițiativa și puterea de decizie revin în mod esențial UAT-urilor din întreaga țară, dar și direcțiilor generale de asistență sociale și a celor de sănătate publică din teritoriu, transpunerea în practică a acestei reformări în profunzime dă semnele unui ritm lent, neadecvat al luării deciziilor și rețineri ale primarilor în a-și asuma declanșarea acestui proces ce presupune o abordare complet nouă, inovativă, atât la nivel inter-generațional, al grupurilor-țintă vulnerabile, cât și la crearea premiselor/rezervelor financiare necesare pentru ridicarea la standarde adecvate a acestor servicii extrem de necesare, dar pretențios de implementat.
Cu alte cuvinte, ar fi urmat ca odată cu închiderea, de pildă, a fostelor leagăne pentru copii sau a altor centre învechite pentru persoanele cu dizabilități, să demareze un proces centrat pe o abordare ”holistic-integrativă”, ceea ce înseamnă o tratare la firul ierbii a cauzelor și nevoilor existente, o reală asumare a principiului incluziunii sociale spre a face tranziția către standardele sprijinite și cerute în mod expres de Comisia Europeană, mai ales, în cadrul aplicării PNRR.
Ar fi recomandabil ca autoritatea de management în domeniu, din cadrul Ministerului Sănătății, să asume și să acționeze în mod proactiv pentru stimularea și urgentarea creerii unor asemenea centre cu predilecție prin noi parteneriate pragmatice non-profit care să fie coordonate de manageri cu o viziune îndrăzneață și cât mai competenți.
De pildă, drept un exemplu concret de bune practici (a se vedea http://ciosuerd.houseofeurope.ro/asistenta-sociala-pnrr/), am evoca crearea Departamentului de Consiliere și Sprijin pentru Furnizarea Serviciilor de Asistență Socială (SAS) al Fundației EUROLINK-Casa Europei (începând cu anul 2019), care a încheiat deja asemnea parteneriate cu direcții județene de resort și a sprijinit formarea și certificarea, sub egida Catedrei Internaționale Onorifice ”Jean Bart” (CIO-SUERD), în sistem internațional ”lifelong learning”, recomandat și promovat de UNESCO și Consiliul UE, în vederea modernizării managementului și în genere a coordănării acestor servicii în perioada crizelor suprapuse generate de pandemie, izbucnirea războiului din Ucraina și de criza socială și financiară din fundal.
După desprinderea învățămintelor extrase după experimentul ”concentraționar” de tip Voluntari devine clar că întregul proces va fi necesar de acum înainte să fie gestionat în mod nebirocratic, dinamic și unitar de la momentul licențierii și re-acreditărilor periodice, până la atingerea succesului deplin la nivel societal și redobândirea reputației știrbite în cursul ultimilor ani.
Îți recomandăm:
cuvinte cheie: calitatea serviciilor medicale
