Se pregătește naționalizarea sistemului de pensii private?
S-a deschis portița ca statul să preia în administrare zecile de miliarde de euro ale participanților la fondurile de pensii private? În mod clar OUG 174/2022 a făcut posibil acest lucru. Cu toate că ordonanța a adus și câteva lucruri bune, ridică destule semne de întrebare privind urgența acesteia, dar și a unor prevederi destul de controversate care duc la crearea unui mediu de afaceri ostil administrării private: creșteri de costuri, scăderi ale veniturilor și creșteri ale amenzilor. În același timp se permite numirea în mod discreționar a unei instituții a statului drept administrator special, fără respectarea procedurii legale.
Poți vedea detaliile în acest video și poți citi pe scurt despre ele în rândurile următoare.
În ceea ce privește plata pensiei private, dacă până acum puteau să solicite pensia privată doar cei care erau încadrați în gradul I și II și care trebuiau să aibă și decizie de nerevizuibil, din acest moment oricine beneficiază de pensie de invaliditate de la stat poate solicita plata activului individual din fondurile de pensii private.
În ceea ce privește cazul de deces, până acum moștenitorii care erau participanți la un fond de pensii Pilon II nu puteau încasa activul fiindu-le transferat activul decedatului în contul propriu de pensii. Dar, de acum există opțiunea de a alege fie dacă vrei să ți se transfere activele, fie dacă vrei să primești banii.
De asemenea, încă o modificare importantă legată de plată este faptul că devin imprescriptibile drepturile de pensie, deci poți să le soliciți oricând.
O altă modificare majoră este eliminarea comisionului din contribuții. Pentru administratori nu este deloc o veste bună, urmând ca veniturile să le fie diminuate și mai mult. Și, la prima vedere, impactul afectează mai mult fondurile de pensii facultative, decât pe cele obligatorii.
Dar, să vedem partea pozitivă: pentru participanți pare o veste bună reducerea acestor comisioane. DAR, doar atât timp cât nu scade la niveluri de la care administrarea unui fond de pensii nu mai este rentabilă, administratorii fiind nevoiți să închidă activitatea. Ce s-ar întâmpla atunci cu banii tăi din contul individual de pensii private? Un posibil răspuns îl găsești la finalul acestui articol.
În ceea ce privește investițiile, s-a redus de zece ori limita investițiilor în Private Equity: de la 10% la 1%. Ca excepții, limita poate urca la 3% sau chiar la 5%, doar dacă este implicat și statul în această investiție. O altă modificare legată de limitele investiționale, de data aceasta o relaxare și nu o restricționare este creșterea expunerii pe un emitent de la 5% la 10% din activele unui fond. Dar, doar pentru societățile în care statul deține peste 50% din capitalul social.
Înainte de a ajunge la cele mai controversate modificări, o să vedem pe scurt ce alte modificări au mai fost aduse.
Acestea se referă la noi responsabilități puse în sarcina administratorilor referitoare la procedura de vot în cadrul adunărilor generale ale companiilor din portofolii, reguli noi privind tranzacțiile personale, dar și raportări privind politica de remunerație și obligativitatea încheierii unei asigurări profesionale. Și ar mai fi o modificare legată de perioada pentru care se calculează rata de rentabilitate, de la 2 la 5 ani, aliniindu-se astfel Pilonul II cu Pilonul III.
Și ajungem astfel la cele mai controversate modificări.
Prima din cele trei se referă la obligativitatea ca administratorii să aibă lichidități pentru a susține activitatea timp de 6 luni. Pentru cine nu cunoaște așa bine sistemul de pensii menționez că administratorul este separat de fond. Sunt entități separate din punct de vedere juridic, au contabilitate proprie și activele sunt separate. Tocmai de aceea fondurile de pensii nu pot da faliment și sunt protejate dacă se întâmplă ceva cu administratorul. Cum a fost și cazul recentei fraude de la un administrator. Tot ce s-a fraudat a fost de la administrator, nu s-au putut atinge de banii din fondul de pensii.
În plus fondurile de pensii nu par a avea probleme de lichiditate, cu atât mai mult cu cât sunt încă în faza de acumulare, iar plățile sunt mai mici decât contribuțiile care intră lunar în fonduri.
De asemenea, probabilitatea de a avea probleme pe partea de plăți de pensii este mult redusă și de valoarea provizioanelor pe care le dețin administratorii. Aceștia au deja puși deoparte aproximativ 1 miliard de lei pentru a acoperi orice probleme ar apărea în plate pensiilor. Și în plus, mai există și FGDSPP (Fondul de Garantare) care poate veni să acopere orice problemă ar fi la plata pensiilor.
Și așa ajungem la a doua modificare controversată. S-a introdus posibilitatea ca Fondul de Garantare să poată prelua un fond de pensii în cazul în care un administrator dispare (fie se retrage, fie i se retrage autorizația). Există deja o procedură prin care desemnarea unui administrator special se face în funcție de criterii legate de performanța administratorilor, politica de investiții și cheltuielile de administrare. Dar, a fost introdus un articol care prevede că Fondul de Garantare poate fi numit direct administrator special, fără respectarea procedurii menționate mai sus.
Deci, indiferent de ce oferte depun ceilalți administratori, este la discreția ASF să numească Fondul de Garantare ca administrator special. Adică o instituție a statului cu 6 angajați și care nu are vreo activitate specifică operațiunilor cu participanții: convertire, alocare, plăți, etc.
Și a treia modificare controversată este cea referitoare la amenzi. Și anume creșterea de 20 de ori a amenzilor pentru persoanele fizice. De la 100.000 lei la 2 milioane de lei. Raportându-ne la ultimul salariu mediu net înseamnă peste 41 de ani de muncă pentru plata unei amenzi. Sau aproape tot bugetul de salarii al Fondului de Garantare pe 2 ani de zile. Și repet, vorbim de amenzi pentru persoane fizice.
Adoptarea OUG 174/2022 a modificat legislația pensiilor private și a invocat urgența situației datorită volatilității de pe piețele financiare și deprecierii titlurilor de stat și a impactului asupra portofoliilor fondurilor de pensii private. Iar soluția invocată de OUG pentru o astfel de situație volatilă este sporirea capacității ASF de a supraveghea.
Dar niciuna din aceste modificări nu este în măsură să reducă volatilitatea piețelor financiare sau rata de dobândă. Și nici măcar nu cresc capacitatea de supraveghere a ASF, ci doar au adăugat capacitatea de numire ca administrator special a Fondului de Garantare la discreția ASF și a crescut amenzile. În plus, ordonanța a venit după ce toate fondurile de pensii erau de aproape două luni pe un trend ascendent.
Deci, de ce ordonanță de urgență și nu lege? De ce nu au fost discutate modificările cu toate părțile interesate, inclusiv cu societatea civilă înainte de a fi adoptate? Și de ce statul este beneficiarul celor mai multe modificări?
Într-adevăr sunt necesare modificări ale legislației, dar printr-un proces transparent la care să poată participa societatea civilă și experți în domeniu. Iar cele mai urgente modificări și completări sunt legate de plata pensiei și de introducerea life cycle. Nu ne mai desparte mult timp de primele plăți cu adevărat semnificative și încă nu există legislație completă privind plata pensiei private. Iar scăderi ale piețelor financiare vor mai fi și îi vor afecta pe cei care solicită plata în astfel de momente. Dar rezolvarea nu stă în adoptarea de ordonanțe (mai ales după ce s-a terminat trendul descendent), ci în protejarea participanților la astfel de situații prin implementarea life cycle. Adică adaptarea strategiei investiționale a fondului de pensii la vârsta și profilul de risc ale participanților.
Naționalizăm sau modernizăm?
Îți recomandăm:
Cât o să fie pensia privată de la Pilonul 2? Un calcul pesimist și unul moderat
cuvinte cheie: naționalizarea sistemului de pensii private
