Economia în 2023, începem să vedem „ochiul uraganului”.
În prezent, omenirea se confruntă cu o confluență de crize, tensiuni și presiuni, cu o arie largă de cuprindere și efecte variate. Mai precis, vorbim de profunde schimbări climatice, demografice și ideologice. Asităm la permutări geopolitice, tehnologii disruptive și noi arhitecturi de securitate sau în domeniul energetic. Concret, simțim cu toții că „vechiul normal” nu se va mai întoarce. Suntem martori la geneza unuia „nou”.
Tranziția nu este și nici nu are cum să fie una lină. Aceasta este un proces gradual, presărat cu obstacole, pe masură ce agenții economici și decidenții politici învață să reacționeze. Într-un cuvânt, să se adapteze. Sinergiile necesare noii fundații sunt create.
Din punct de vedere al climatului macro-financiar, acest lucru implică dinamism și o volatilitate sporită determinând o realiniere frecventă și semnificativă a anticipațiilor.
Prima jumătate a anului 2022 a consemnat un avans economic neașteptat
Pe parcursul acestui an, evoluțiile macroeconomice au fost adeseori surprinzătoare. În ceea ce priveste creșterea economică, asistăm la contopirea a două realități diferite.
Prima jumătate a anului a consemnat un avans economic peste așteptări, în majoritatea statelor membre UE, alimentat preponderent de cererea internă, susținută de excesul de economii din perioada pandemiei, reziliența pieței muncii și eliminarea completă a restricțiilor, care a impulsionat sectorul serviciilor.
Pe parcursul verii, activitatea economică și-a temperat vizibil ritmul sub impactul combinat al mai multor factori:
- creșterea abruptă a costului de trai
- înăsprirea condițiilor de finanțare
- persistența perturbărilor pe lanțurile de aprovizionare
- declinul cererii externe și nu în ultimul rând, incertitudinea ridicată
Conform datelor semnal pentru trimestrul al III-lea, România conduce clasamentul european, PIB-ul înregistrând un avans trimestrial de 1.3% și de 4% anual
În spatele acestei performanțe numerice, schimbarea de direcție este însă evidentă. Comerțul cu amănuntul rămâne treptat fără combustibil, industria se chinuie să evadeze din teritoriul negativ sub povara creșterii prețurilor inputurilor și a temperării cererii, iar segmentul rezidential resimte efectele tranziției către un nou mediu de dobânzi.
În același timp, inflația rămâne în prim plan. Nu ducem lipsă de epitete pentru a o descrie: surprinzătoare, istorică, omiprezentă, generalizată și persistentă
În numeroase economii dezvoltate, cât și emergente, dinamica prețurilor de consum a atins niveluri nemaîntâlnite în ultimele decenii: 7.7% în SUA, 10.6% în zona EURO și 11.1% în Marea Britanie (Oct. 22). Inflația domestică a făcut un ușor pas în spate (15.3% in octombrie 22), dar nucleul ei devine din ce în ce mai fierbinte (inflatia „core” a crescut la 12.9%) pe măsură ce presiunile de la poarta fabricii se propagă spre consumatorul final.
Pe piața muncii se înmulțesc semnalele care sugerează o deteriorare a condițiilor, una „amânată”, dacă este să ținem cont de „umbrela protectoare” a măsurilor de suport guvernamentale întreprinse pe perioada pandemiei.
Ce se va întâmpla cu economia în 2023? Dinamica efectivului de salariati din economie se temperează, somajul înregistrează o creștere marginală, creșterea salariilor pierde lupta cu inflația iar cererea de forță de muncă incetineste.
Din perspectiva parametrilor fiscali, observam o ameliorare, dar grație in principal unor factori de natura tranzitorie:
i) dinamica peste așteptări a PIB nominal
ii) veniturile provenite din supra-impozitarea furnizorilor de energie și gaze naturale.
Executia bugetară aferentă primelor nouă luni ale anului s-a încheiat cu un deficit de 3% din PIB. În același timp, datoria publica se menține ușor sub 50% din PIB (48.8% în august 2022). Pe de altă parte, se remarcă o sub-execuție semnificativă a cheltuielilor de capital (<50% din tinta asumata).
Ce „surprize” ne va oferi economia în 2023
Anul viitor linia de demarcație dintre creștere și recesiune va fi una fragilă din mai multe considerente.
Consumul privat, responsabil pentru cca. 70% din PIB și preponderent vioara întâi a creșterii economice în ultima decadă, își epuizează rezervele. În același timp, FMI prognozează o contracție economică a principalilor parteneri comerciali ai Romaniei – Germania si Italia. De asemenea, construcțiile rezidențiale sunt într-o pozitie fragilă.
Oportunități pot fi create prin fondurile UE pe care România le are la dispoziție. Acestea pot constitui un catalizator al creșterii, atâta timp cât reușim nu doar să le atragem, ci și să le punem în mișcare într-o manieră eficientă și cu rol de multiplicator. În plus, o posibilă corecție a deficitului comercial antrenată de reculul consumului poate de asemenea contribui pozitiv.
Totodată, există și un avantaj statistic, urmare a revizuirii semnificative a seriei trimestriale a PIB care creează un efect de baza favorabil
Într-un scenariu de bază, dar cu o tentă optimistă, putem vorbi de o creștere cuprinsă între 1.7%-2.2%, în 2023.
Judecând după ecartul încă substanțial dintre dinamica prețurilor producției industriale (cca. 47% an/an in septembrie 2022) și cea a prețurilor de consum, inflația se va menține ridicată, chiar dacă va atinge în curând un vârf. În timp ce presiunile din partea cererii se vor estompa, evoluțiile de pe partea ofertei rămân incerte și pot imprima un traiect mai volatil al inflației. La finalul anului viitor, este posibil ca aceasta să se pozitioneze într-un interval de 7.5%-8.5%.
Din perspectiva politicii monetare, scenariul unei noi majorari a ratei de politică monetara (25-50 pp) la următoarea ședință (10 ianuarie 2023) nu poate fi exclus
Ulterior, în linie cu celelalte bănci din regiune, BNR probabil va întrerupe ciclul de majorări, dar va ramane „data-dependent” și va continua sa faca uz extins de instrumentele aflate la dispoziție.
Politica fiscală se va regasi într-un context dificil, nevoită să raspundă unor nevoi multiple (protecție socială, cheltuieli suplimentare cu siguranța națională). în cadrul unui spațiu fiscal restrâns. De asemenea, perpetuarea unui necesar de finanțare ridicat în condițiile capacității limitate de absorbție internă a datoriei, ridică riscuri suplimentare.
Cursul de schimb își va mentine rolul de ancoră de stabilitate și credibilitate, chiar dacă este posibil să se manifeste tendințe moderate de depreciere.
Îți recomandăm:
cuvinte cheie: Economia în 2023