Inflația crește alarmant. La ce efecte și măsuri ne putem aștepta

Creșterea inflației afectează pe scară largă atât populația, dar și companiile. În cursul săptămânii trecute, Institutul Național de Statistică a publicat rata anuală a inflației, valabilă pentru Martie 2022, de 10,2%.

Avem așadar de-a face, nu doar cu o rată persistentă a inflației, ci deja cu o inflație de două cifre. Am ieșit de ceva vreme din narativul consacrat de Jerome Powell, șeful Federal Reserve din SUA, care afirma că inflația va fi una tranzitorie.

Acest articol își propune să analizeze cauzele, efectele și măsurile prin care investitorii, atât persoane fizice cât și juridice se pot proteja de efectele remanente ale unei inflații persistente.

În primul rând, care sunt cauzele care au dus la creșterea inflației?

Inflația pe care o avem acum este una mutantă, una care s-a hrănit din mai multe surse, destul de diferite, până a ajuns aici.

Primul factor determinant îl reprezintă perturbarea sau chiar oprirea activității fabricilor producătoare din China, primele care au implementat măsuri de lock-down în pandemie.
Al doilea, îl reprezintă afectarea lanțurilor de aprovizionare, izvorâtă tot în pandemie și continuată până în prezent.

Acești primi doi factori au generat inflație dinspre ofertă, pentru că au limitat producția și distribuția de bunuri și servicii

Avem apoi un alt factor, și anume injectarea în economie, de către marile bănci centrale, a importante sume de bani, cu scopul de a proteja economiile împotriva recesiunii sau a depresiunii, posibil cauzate de pandemie.
În paralel, băncile centrale au și scăzut drastic dobânzile, tocmai pentru a susține consumul la cote decente.

Doar Rezerva Federală din SUA, Banca Centrală Europeană și Banca Centrală a Japoniei au tipărit împreună mai bine de 10 trilioane de dolari echivalent. Adică aproape un sfert din PIB-ul combinat al celor 3 mari puteri. Raportat la PIB-ul României, cele 3 au creat bani cât să îl acopere pe 40 ani.

Creșterea inflației
Creșterea inflației / Evoluția bilanțurilor FED, ECB și Băncii Japoniei în USD, sursa: Hover Analytics

O consecință a acestor bani mulți și ieftini a fost stimularea consumului până la nivel pre-pandemic, desfășurată în valuri, pe măsură ce pandemia s-a estompat. Plus, din cauza multiplelor restricții din timpul pandemiei, după terminarea acestora, oamenii au început să refuleze în consum, ca o reacție psihologică de eliberare.

Ca un efect secundar al acestor injecții de bani, am observat și aprecierea semnificativă a multor clase de active investiționale: acțiunile (optimism privind profiturile viitoare), piața imobiliară (într-o mică măsură similar cu perioada 2005-2007) și piața mărfurilor (prin instrumente derivate precum futures). Acești factori vin dinspre cerere.

Îți recomandăm:

BNR dă atacul la inflație. Dobânda de politică monetară a fost majorată

Peste toți acești factori, s-au suprapus și o penurie de mărfuri primare (En. commodities), inclusiv de petrol și gaz natural, datorită eforturilor companiilor de a produce în exces și a putea veni în întâmpinarea cererii ridicate a consumatorilor.
Mai mult, războiul început de Rusia în Ucraina vine și alimentează persistența inflației, pe de-o parte pentru că cele 2 țări sunt producătoare și exportatoare de mărfuri și, pe de alta, datorită unor scurtcircuite pe rețelele maritime.

Așadar, am observat cum raportul cerere – ofertă a fost puternic dezechilibrat la finalul anului 2021 și începutul lui 2022.

Apoi, când vine vorba de România, inflația de la noi a urmat același tipar, poate cu două aspecte nuanțate:

Rata inflației din România este influențată evident și ea de războiul din Ucraina, dar nu integral. Influența războiului din Ucraina vine din faptul că acesta menține prețurile la gaz și petrol, livrate Europei, la prețuri ridicate iar prețul gazului din România este legat de bursa din Viena.

Inflația ridicată din România este influențată și de importurile sale excesive.
România este o piață cu un procent foarte mare al consumului în PIB, in jur de 90%, iar mare parte din acest consum vine din import.

Deși BNR menține cursul de schimb stabil, noi tot importam inflație pentru că și zona UE are inflație, adică produsele pe care le cumpărăm vin deja scumpite intrinsec.
De ex. inflația CPI zonei Euro la Martie 2022 a fost de 7.5%.

Efectele și măsurile luate privind inflația

În teorie, inflația se combate prin 2 mari categorii de măsuri:

măsuri de politică monetară, luate de băncile centrale;
• măsuri de politică fiscală, luate de guverne.

Dar, înainte de a aplica astfel de măsuri, trebuie evocată și corelația inversă a acestora cu activitatea (creșterea) economică: măsuri prea abrupte de combatere a inflației pot afecta cererea de bunuri și servicii, implicit reduce activitatea economică.

Vedem deja, de mai bine de jumătate de an, cu mici excepții, că băncile centrale au început gradual, prea gradual ar putea spune unii, fie să-și reducă achizițiile de titluri de stat (prin care injectau banii nou tipăriți), fie să majoreze dobânzile de politică monetară, pentru a scumpi banii și a tempera consumul. Aceste măsuri vor pune gradual presiune pe consum, mai ales pe consumul pe credit. Iar reducerea cererii de bunuri și servicii va regla în timp prețurile.

Ce urmează pe termen scurt:

• unele prețuri posibil vor mai crește, acolo unde cererea este inelastică, adică oamenii vor cumpăra oricum, indiferent de preț (alimentele de bază, utilitățile sau bunurile de lux);
• unele prețuri posibil vor stagna sau se vor corecta, acolo unde cererea este elastică sau unde produsele pot fi substituite (ex. mașinile pe combustie vs. mașinile electrice etc.)

Pe termen mediu și lung însă, prețurile la mărfurile primare sunt așteptate să se stabilizeze sau chiar să mai scadă, pe măsură ce producția revine la parametri normali, lanțurile de aprovizionare își revin și ele, iar cererea dinspre consumatori se ajustează noilor prețuri.

Creșterea inflației
Creșterea inflației / Prognoză a evoluției prețurilor la mărfuri primare. Sursa: Focus Economics

Când vine vorba de măsurile de politică fiscală, adică majorările de taxe și impozite dublate de reducerea cheltuielilor bugetare, acestea vor mai întârzia, în ideea de a nu frâna prea brusc economiile.
Cu toate acestea, la un moment dat, vor apărea și astfel de măsuri, mai ales în cazul țărilor cu deficite bugetare ce devin nesustenabile.

Cum este și cazul României a cărei datorie publică a depășit pentru a doua lună consecutiv pragul de 50% din PIB. Și tot legat de România, sunt de notat unele măsuri recente de a combate efectele inflației și presiunii sociale.

Îți recomandăm:

Datoria publică a României a depășit 50% din PIB. Care sunt soluțiile pentru reducerea acesteia

Și tot legat de România, sunt de notat unele măsuri recente de a combate efectele rezultate din creșterea inflației și presiunii sociale.

Dacă plafonările prețurilor la gaze și electricitate sunt măsuri ce temperează inflația, apare inevitabil întrebarea cât de eficiente vor fi recentele măsuri de sprijin social anunțate de coaliția de guvernare. Iar răspunsul este: depinde, depinde de gradul de absorbție al tuturor fondurilor din programul de sprijin.
La o primă vedere, balanța înclină totuși spre efecte inflaționiste, prin prisma ponderii mari a banilor destinați populației, sub forma de vouchere, adică tot consum (peste €1 Mld. doar în vouchere). Pe de altă parte, gradul în care companiile românești și fermierii vor accesa ușor banii promiși va mai contrabalansa efectul inflaționist al voucherelor în economie.

Așadar, cel mai probabil România, prin implementarea unui astfel de program social va mai întârzia reducerea inflației, păstrând o activitate economică (preponderent de consum) ceva mai robustă.

Rolul și măsurile luate de populație și companii

Când vine vorba de populație și ce poate face pentru a traversa mai bine această perioadă, câteva idei pe scurt:

• amânarea unor cheltuieli majore care pot destabiliza echilibrul financiar al familiei, mai ales dacă cei care aduc venituri în gospodărie activează în domenii vulnerabile la încetinire economică sau recesiune (Horeca, comerț al bunurilor de consum îndelungat etc.);
• eficientizarea la maxim a cheltuielilor, de la clasicul stins al becurilor la părăsirea încăperii, cumpărat mâncare fix cât se consumă, pregătirea mâncării acasă, până la mai puține vizite în cluburi etc.;
• pe cât posibil mai redus din datorii, acum când situația financiară este bună. Acolo unde sunt și niște economii în paralel cu creditele, merită efectuate anumite rambursări parțiale cu reducerea perioadei creditului (pentru a diminua costul cu dobânda);

Când vine vorba de companii, evident că și acestea trebuie să abordeze prudent această perioadă, mai ales în privința gradului de îndatorare (de preferat să acceseze capital propriu sau fonduri europene), mai ales că anul acesta mai sunt posibile creșteri de dobândă BNR.

Ținta primordială a tuturor companiilor este să-și crească productivitatea, prin digitalizare, tehnologii noi și training al personalului. Productivitatea este cel mai eficace remediu împotriva inflației.

Îți recomandăm:

Reducerea inflației necesită întărirea politicii monetare și stabilizarea anticipațiilor fiscale

cuvinte cheie: creșterea inflației

România are nevoie de o presă liberă. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii folosind PayPal
Andrei Buruiană
Andrei Buruiană
Andrei Buruiană este un profesionist cu experiență de peste 14 ani în servicii financiare, respectiv consultanță financiară, din care mai bine de 5 ani în Retail & Private Banking (în bănci precum ABN AMRO, RBS, BCR), 8 ani în Managementul Fondurilor de Pensii Private (conducerea strategiei comerciale și supervizarea celei de marketing și produs), respectiv un an în consultanță pe proiecte cu finanțare europeană. În toți acești ani a acoperit marea majoritate a instrumentelor de economisire și investiții, de la simplele conturi de economii bancare, continuând cu fonduri de investiții, asigurări, pensii private și culminând cu instrumente complexe ale piețelor financiare: acțiuni, bligațiuni și instrumente derivate. Este trainer acreditat cu practică de peste 5 ani și speaker, specializat pe teme de finanțe personale cum ar fi: bugetarea banilor, economisire & investiții.

Recente

Educatie Financiara

Asigurari

ÎȚI RECOMANDĂM

Comentarii

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Salvat!
Setări Cookie

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Cookie-urile necesare sunt absolut esențiale pentru ca site-ul să funcționeze corect. Această categorie include numai cookie-uri care asigură funcționalități de bază și caracteristici de securitate ale site-ului. Aceste cookie-uri nu stochează nicio informație personală.

  • cookielawinfo-checkbox-{nume-sectiune}
  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • wordpress_gdpr_allowed_services PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate