Aderarea Finlandei și Suediei la NATO este o opțiune luată în considerare de către cele două țări nordice. Schimbarea de paradigmă în cele două țări nordice a survenit ca urmare invaziei ruse din Ucraina.
Cu doar două luni în urmă, perspectiva aderării Finlandei la NATO era practic de neconceput. Locuitorii Finlandei nu susțineau aderarea la NATO, în mod tradițional. Finlanda s-a apropiat de NATO gradual în ultimele trei decenii. Dr a rezistat ideii de a deveni membru cu drepturi depline.
Totul s-a schimbat când zeci de mii de soldați ruși au trecut granița cu Ucraina la sfârșitul lunii februarie
Acum, liderii finlandezi iau în considerare tot mai mult aderarea țării la NATO. Aceștia sunt susținuți de o schimbare drastică a opiniei publice finlandeze. Opinia publică a trecut de la reticența privind o astfel de decizie la sprijinul puternic pentru aderare. Totul s-a întîmplat într-un timp scurt.
„A fost o schimbare majoră. Simțim că Rusia a încălcat regulile. Rusia a încălcat sistemul internațional și arhitectura de securitate”, a declarat Pete Piirainen, membru al Institutului Finlandez de Afaceri Internaționale.
Schimbarea bruscă de direcție a Finlandei în privința aderării la NATO este o una majoră în mediul de securitate al Europei. Schimbarea a survenit ca urmare a invaziei Ucrainei de către Rusia. Aderarea Finlandei și Suediei la NATO este o mișcare care ar putea modifica drastic harta confruntării dintre Rusia și Occident.
Dacă Finlanda s-ar alătura alianței, granița terestră totală dintre teritoriul NATO și Rusia va ajunge de la aproximativ 1200 km, în prezent, la aproape 2600 km. De asemenea, ar extinde flancul nordic al NATO pe toată lungimea graniței cu regiunea Murmansk. Aceasta este o regiune importantă din punct de vedere strategic pentru Rusia. Aderarea Finlandei și Suediei la NATO ar aduce beneficii de securitate pentru Occident. Astfel ar fi întărită și securitatea celor două țări nordice.
Îți recomandăm:
O dezbatere similară cu privire la apartenența la NATO se desfășoară în Suedia vecină. Suedia este un alt partener de lungă durată al alianței. Țara nordică a respins calitatea de membru cu drepturi depline timp de zeci de ani. Când Rusia a invadat Ucraina acest lucru s-a schimbat
Dintre cele două țări, publicul suedez este cel care a fost istoric mai deschis față de aderarea la NATO. Însă nu mai este cazul. Opinia publică finlandeză este favorabilă aderării la NATO a Finlandei. Aceasta se află la cote istorice maxime. Peste 62% dintre finlandezi susțin aderarea țării la Alianță.
„Cel mai mare impuls este în Finlanda. Asta a fost un pic surprinzător”, a spus Anna Wieslander, director pentru Europa de Nord la Consiliul Atlantic.
În zilele de după invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie, sprijinul pentru aderarea la NATO în Finlanda a devenit majoritar pentru prima dată, ajungând la 62%. În Suedia, 51% susțin acum aderarea la NATO, potrivit unui sondaj de la începutul lunii martie. În luna ianuarie doar 42% dintre suedezi susțineau aderarea țării la Alianță.
Deși Finlanda se apropie mai mult de aderarea la NATO decât Suedia, majoritatea analiștilor și diplomaților sunt de acord că cele două țări nordice trebuie să își coordoneze mișcările. Dacă una dintre țări se va alătura Alianței, cealaltă va urma probabil. Având în vedere geografia lor comună în Peninsula Scandinavă, împreună cu Norvegia, membru NATO, alianța ar prefera ca cele două țări să se alăture în același timp.
„În cazul aderării veți avea o soluție nouă pentru aranjamentele de securitate”, a spus Wieslander.
„Finlanda este pe calea spre aderare. Cred că acum este întrebarea este când, nu dacă vor adera. Cred că Suedia încă se adaptează la noua realitate geopolitică. Au fost mai lenți, dar și ei se mișcă în aceeași direcție, a spus Erik Brattberg, expert în securitate transatlantică la Albright Stonebridge Group, o firmă de consultanță.
Membrii NATO par pregătiți să întâmpine Suedia și Finlanda cu brațele deschise
Diplomații din Germania, Marea Britanie, Franța, Canada, Lituania și Estonia au transmis că guvernele lor vor sprijini candidaturile Finlandei și Suediei.
„Lor le revine decizia, dar dacă vor solicita (să adere). Atunci mă aștept ca cei 30 de aliați să îi primească cu bucurie”, a spus Jens Stoltenberg într-o conferință de presă organizată în ajunul unei reuniuni a miniștrilor de externe din țările Alianței.
Julianne Smith, ambasadorul Statelor Unite la NATO, a declarat că Finlanda și Suedia sunt binevenite în NATO. Smith a subliniat că este la latitudinea guvernelor de la Helsinki și Stockholm să facă prima mișcare.
„Ei aduc militari foarte capabili. Ei sunt unii dintre cei mai apropiați aliați ai noștri din Europa. Prin urmare, nu îmi pot imagina o situație în care ar exista o rezistență extraordinară la această idee. Dimpotrivă, cred că aliații NATO ar fi în general entuziaști”, a declarat ea reporterilor într-un briefing.
Guvernul finlandez lucrează la o carte albă privind securitatea care urmează să fie publicată în această lună, care va alimenta discuțiile despre apartenența la NATO înaintea summitului alianței de securitate de la Madrid din iunie. Cartea albă „va influența în mod clar și dezbaterea aici în Suedia”, a spus Wieslander.
Brattberg a spus că partidul de guvernământ din Suedia, Partidul Social Democrat Suedez de centru-stânga, pare să înceapă să-și schimbe platforma de politică externă în urma războiului declanșat de Rusia.
„Partidul Social Democrat a reprezentat în mod tradițional și istoric neutralitatea suedeză… și nealinierea militară. Dar chiar și printre liderii social-democrați din Suedia, această poziție este văzută ca fiind din ce în ce mai puțin relevantă într-o nouă eră marcată de invazia rusă a Ucrainei”, a spus Brattberg.
Problema apartenenței la NATO va ajunge în dezbaterea dinaintea alegerilor generale suedeze programate pentru septembrie. Partidul Moderat din Suedia a anunțat deja că va susține apartenența la alianța militară.
Îți recomandăm:
Perspectiva aderării Finlandei și Suediei la NATO este probabil să aprindă și mai mult tensiunile dintre Rusia și alianța NATO
Kremlinul a caracterizat alianța, rezultată din rivalitatea Războiului Rece dintre Uniunea Sovietică și Occident, drept principalul său dușman geopolitic. Moscova a semnalat că posibila aderare a Ucrainei la NATO a jucat un rol major în decizia sa de a invada pe deplin țara. Un înalt diplomat rus a avertizat luna trecută că ar exista „consecințe militare și politice grave” dacă aderarea Finlandei și Suediei la NATO va deveni realitate.
Ambasadorul Finlandei la Washington, Mikko Hautala, a declarat într-un interviu pentru Politica Externă că se așteaptă la o reacție de la Moscova dacă Finlanda sau Suedia vor merge mai departe cu aderarea la NATO.
În timpul Războiului Rece, pe măsură ce Europa a fost împărțită în sfere de influență, Finlanda a optat pentru neutralitate, servind drept un tampon important între Est și Vest. Prăbușirea Uniunii Sovietice a oferit Finlandei mai mult spațiu de manevră în politica sa externă, aderând la Uniunea Europeană în 1995 și aprofundându-și cooperarea cu NATO.
„Suntem practic cât de aproape de NATO poți fi fără să fim membri”, a spus Hautala
Smith, ambasadorul SUA la NATO, a declarat că opoziția acerbă a Kremlinului față de extinderea NATO nu va descuraja aliații să primească noi membri, chiar și în fața unui război rusesc pe scară largă în Ucraina
„Rusia a făcut tot posibilul în ultimele luni să încerce să îi convingă pe aliații NATO să revizuiască această politică”, a spus ea. „A trimis un text prin care a solicitat ca NATO să oprească, practic, procesul de extindere a NATO. Iar răspunsul care a venit în sunet surround stereo de la toți cei 30 de aliați a fost: absolut nu. Ușa NATO va rămâne deschisă. Punct.”
Diplomații NATO spun că Finlanda aduce mai multe avantaje alianței decât doar echipamentul militar. Puține țări știu cum funcționează Rusia mai bine decât Finlanda. Ei spun că experiența Finlandei în echilibrarea relațiilor cu vecinul său mai mare din est ar adăuga o valoare semnificativă alianței.
Alți experți în securitate transatlantică au spus că, deși Rusia ar condamna probabil aderarea Finlandei și a Suediei, nu vede acele țări în aceeași lumină cu alți potențiali membri care au fost în Uniunea Sovietică și care, cel puțin în ochii lui Putin ar trebui să cadă sub orbita Moscovei.
„Rusia ar fi furioasă, dar nu cred că ar reacționa la fel dacă, să zicem, Georgia sau Ucraina ar fi acum pe o cale clară către aderarea la NATO”, a declarat Rachel Rizzo, un coleg senior nerezident la think tank-ul Consiliului Atlantic.
Îți recomandăm:
Putin este un primitiv. El și tot regimul lui nu mai au ce să caute în acest secol
cuvinte cheie: aderarea Finlandei și Suediei la NATO
Sursa: Foreign Policy
