cuvinte cheie: pnrr românia uniunea europeană dezvoltare
Atunci când Comisia Europeană a gândit, încă acum aproape 2 ani, declanșarea Planului European pentru Redresare și Reziliență (cunoscut, la nivel național, sub numele de PNRR), contextul social, geo-economic și chiar politic era substanțial diferit. Recenta suprapunere de crize curente sau în perspectivă apropiată adaugă și transformă într-o anumită măsură mai pregnantă modul în care Grupul European (Euro Group) a conceput, împreună cu Banca Centrală Europeană, se va transpune în practică întregul program din care face parte planul respectiv, sub genericul ”Next Generation Europe”.
Mai mult decât atât, diverși observatori remarcă faptul că, inclusiv în spiritul adoptării unui PNRR comun franco-german, Planul European poate fi echivalat cu un program în mod clar pro-federalist, care să întărească unitatea și coeziunea UE prin sub-programe și proiecte cu miză transfrontalieră. De aceea, se și vorbește în mod deschis despre un moment hamiltonian al Europei, cu referire la autorul conceptului american de ”patriotism constituțional” care a fost în mare măsură la originea stabilității politice și economice a țării sale.
Care sunt modificările-cheie care caracterizează noua viziune în domeniul redresării post-pandemie?
Pe scurt, este vorba despre o consolidare a instituțiilor comunitare în vederea unei ”integrări mai aprofundate”. Totodată, Planul ar urma să conducă la o ”autonomie sporită” a UE în raport cu Statele Membre , inclusiv la o creștere a competenței și influenței exercitate de Parlamentul European. În acest sens, unii au comparat și denumit noua abordare UE cu ”Planul Marshall”, care a avut un rol precumpănitor în creșterea economică de după al Doilea Război Mondial.
În cazul etapei în care se află România, nu avem posibilitatea să intrăm în prea multe detalii, în special pentru că structura independentă de verificare și control a implementării nu este încă finalizată pe deplin. Concret, Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi nu a fost încă prinsă în instituțiile cu atribuții importante în auditurile interne trimestriale, conform exigențelor pretinse de Comisia Europeană.
Îți recomandăm:
Pe de altă parte, conform proiectului Monitor PNRR, inițiat în cadrul Parlamentului European, s-a acceptat deja o anumită simplificare a mecanismului și ritmului de implementare al proiectelor prin faptul că nu mai sunt necesare ”ordonanțe de urgență guvernamentale” în cazul fiecărui proiect, ci doar ordine de ministru sau chiar inspecții ale ministerelor de resort pentru menținerea coerenței și stabilității proiectelor respective. De asemenea, încă nu este definitiv agreeat cu Comisia Europeană un potențial rol al ADR-urilor, subiect asupra căruia există încă anumite controverse la nivel politic.
În cadrul PNRR, este de menționat drept semnificativ că s-a căzut de acord ca toate proiectele, inclusiv cele considerate strategice, să aibă în vedere doar anumite jaloane și ținte, tocmai pentru a confirma flexibilitatea și diversitatea fiecărui proiect în parte
Cu toate acestea, în afară de calendarul de implementare foarte strict, care impune derularea plăților doar după fiecare avizare a etapelor de proiect de către Comisia Europeană, o componentă inedită, de care merită în mod deosebit să ținem cont, este corelarea setului global de proiecte cu nu ma puțin de 63 de reforme, care trebuie să-și găsească exprimarea în schimbările legislative ce vor trebui să fie trecute în timp util prin Parlament.
Altfel spus, PNRR nu seamănă decât parțial cu logica Fondurilor Structurale din trecut, deoarece nu doar adaugă sau completează diverse componente în direcția unei mai bune preveniri a viitoarelor crize sanitare sau de alt tip, ci și în scopul unei modernizări radicale a societății românești și al armonizării cât mai fidele în raport cu principalele orientări strategice decise de Comisie și Parlamentul European: combaterea schimbărilor climatice, digitalizarea transformativă, reorientarea spre o economie sustenabilă și circulară, îndeosebi în spiritul mai larg al dezvoltării durabile.
Îți recomandăm:
Entitățile eligibile, în România, sunt de această aproape toate tipurile de organizații / companii în cadrul celor șase piloni principali cărora se vor subsuma proiectele viitoare
Dacă vom proceda la o paralelă cu alte Planuri Naționale similare, vom putea lesne remarca faptul că este încă mult loc pentru sporirea gradului de transparență a informațiilor, dar și pentru atragerea de noi experți cu abordare europeană, care să poată fi implicați spre a păstra cadența foarte accelerată în care ar urma să se aplice proiectele pentru a nu exista așa-numite ”linii roșii”, supuse unui blocaj potențial al Comisiei Europene, care are dreptul de decizie exclusivă în această privință.
În loc de concluzie, ar fi important să reținem că dincolo de forma în care vor fi direcționați banii europeni către entitățile din România (fonduri nerambursabile, dar și credite pe termen lung), atingerea unor performanțe superioare ciclurilor anterioare de finanțare poate fi realizată doar în condițiile unui stil colaborativ de lucru mult mai consistent articulat, a recursului la competențele și abilitățile deja disponibile, cât și la o consultare profitabilă cu deținătorii de interese, care să marcheze, deloc formalist, gradul de participativitate, în spiritul construcției extrem de ambițioase avute în vedere, dar și al incluziunii sociale și al modernizării administrației publice, pe care întreaga viziune dezvoltată recent de UE o dorește aplicată cât mai eficient și mai rapid, spre folosul cetățenilor.
Îți recomandăm:
cuvinte cheie: pnrr românia uniunea europeană dezvoltare
