Până la finalul lunii mai, România urmează să depună la Bruxelles dosarul privind PNRR, ce va include proiectele pentru care dorim să atragem bani europeni în vederea redresării economice și creșterii rezilienței.
De menționat că valoarea sumei pe care România dorește să o atragă este de 29,2 miliarde euro și este formată din două componente:
1. Granturi în valoare de 13 miliarde euro
2. Împrumuturi la dobânzi reduse, în valoare de 16 miliarde euro
România a optat pentru a atrage toți banii alocați de Comisia Europeană prin Planul National de Redresare și Reziliență (PNRR), spre deosebire de alte state europene care, cu excepția Italiei, au fost mai rezervate în a lua componenta de împrumuturi din PNRR. Împrumuturile, care înseamnă 16 mld. de euro din cele 29,2 mld. de euro alocate României, ar însemna circa 7% din PIB în plus la datorie în acest moment (47% din PIB). Datoria publică a României a crescut în 2020 cu 102 miliarde de lei (21 de miliarde de euro), mult peste ceea ce poate împrumuta guvernul prin PNRR. Diferența este că banii împrumutați prin PNRR nu pot fi folosiți în consum și salarii, ci doar în investiții.
Într-un interviu pe care l-am acordat recent Ziarului Financiar am afirmat următoarele:
Partea de împrumuturi poate fi un lucru pozitiv, cu condiția ca banii să fie investiți inteligent. Faptul că ne ducem și luăm inclusiv partea care presupune împrumuturi în partea noastră, într-adevăr cu dobânda mică, poate fi un lucru pozitiv cât timp banii vor fi investiți inteligent și vor produce valoare. Guvernul așteaptă acum aprobarea Comisiei Europene, după mai multe respingeri, pentru a putea începe să elaboreze proiecte în valoare de 29,2 mld. de euro din PNRR. Circa 13 mld. din acești bani reprezintă granturi și 16 mld. împrumuturi la dobânzi mai mici decât cele din piețele financiare.
Până la momentul actual nu avem informații în legătură cu modul în care ne propunem să redresăm economia și să asigurăm reziliența acesteia în fața unei viitoare crize.
PNRR nu include obiective clare, cu ținte de etapă și modul în care ducerea la îndeplinire ale proiectelor incluse în acesta vor asigura dezvoltarea echitabilă și unitară a României.
De asemenea, PNRR trebuie realizat în așa mod încât să asigure dezvoltarea armonioasă a întregii țări
Este neapărat nevoie să ne uităm atât la județele din sudul țării, rămase în urmă din punct de vedere economic. De asemenea, pentru Moldova, regiune ce a fost privată în ultimii 30 de ani de investiții majore, este necesar să acordăm o atenție sporită componentei de investiții. Și nu mă refer doar la construcția unei autostrăzi.
Cum va asigura redresarea economică și va crește reziliența un proiect precum construcția metroului din Cluj?
De ce pentru sudul României nu există un proiect, de exemplu, a unei autostrăzi între Craiova și Lugoj?
De ce nu există un proiect precum construcția unui spital în Constanța? Știu oare domnii care au conceput PNRR că spitalul din Constanța, construit în anii ’60, deservește două județe (Constanța și Tulcea), dar asigură servicii medicale și pentru turiștii care vizitează acest județ?
De asemenea, ar trebui să aflăm de ce sudul României este privat de investiții, precum sistemele de irigații care sunt mai mult decât necesare creșterii rezilienței în fața schimbărilor climatice. Majorarea producției în domeniul agricol va asigura nu doar adăugarea a 2-3% la PIB și micșorarea actualelor deficite bugetar și comercial.
Revenind la Municipiul Cluj-Napoca, acesta s-a dezvoltat fantastic în ultimii 10 ani și acesta este meritul primarului Emil Boc, dar și al alocărilor bugetare. Ar fi interesant de aflat de ce primarul Emil Boc dorește ca din PNRR să finanțeze construcția unui metrou în Cluj. Nu ar putea construi, de exemplu, o linie de tramvai, cu bani de la bugetul local? Cum va asigura acest proiect, al metroului, redresarea economică și reziliența în fața unei viitoare crize?
De asemenea, nimeni nu a clarificat ce înseamnă „Corelarea vârstei de pensionare atât la bărbați cât și la femei cu speranța de viață până în 2035” și ce caută această propunere în PNRR.
Totul pare un joc de putere în interiorul coaliției de guvernare, alături de proiecte vitale pentru România, precum construcția de autostrăzi, fiind incluse proiecte în funcție de influența exercitată de liderii politici.
Încă o dată, PNRR este despre creșterea rezilienței economiei românești, de la Timișoara la Iași și de la Constanța la Satu-Mare, nu despre creșterea rezilienței politicienilor.
Îți recomandăm:
Creșterea vârstei de pensionare, o palmă dată peste obrazul românilor
Dacă se mărește vârsta de pensionare, cu cât crește șomajul în rândul tinerilor?
A crescut cumva speranța de viață astfel încât să fie justificată, ridicarea vârstei de pensionare?
