Cum ne protejăm de inflație
Știm cu toții că inflația erodează economiile. Prin urmare, trebuie să utilizam diverse strategii pentru a proteja valoarea reală a economiilor. Sunt mai multe strategii pe care le putem utiliza. Însă aceste strategii nu asigură o protecție completa și au atașat si riscul aferent. De asemenea, trebuie să ținem cont că într-un mediu inflaționist, veniturile și randamentele tind să crească, însă o mare parte din această creștere este doar iluzie monetară. Pentru a o elimina, aceste creșteri de venituri trebuie să le comparăm cu rata inflației din perioada realizării lor.
Cum ne protejăm de inflație. Ce active putem utiliza și de care trebuie să ne ferim?
1. În general (conform parității puterii de cumpărare), pe termen mediu, monedele cu rate de inflație ridicată se depreciază.
Ca exemplu, în cazul leului, acesta cotează versus euro. Cum diferențialul de inflație (diferența dintre rata inflației în Romania și rata inflației din zona euro) este consistent pozitiv, acest lucru imprimă leului o tendință de depreciere. Prin urmare, putem să ne ținem economiile în monede care au rate de inflație reduse. De asemenea, monedele pentru care există cerere globală, atunci când băncile centrale tipăresc bani, vor genera o rată de inflație mai mică, deoarece lichiditatea emisă este distribuită la nivel global. Asemenea caracteristici le au dolarul american și euro, precum și monedele globale secundare (cum ar fi lira sterlină, yenul, francul elvețian).
2. Acțiunile, însă cu riscul aferent, protejează împotriva inflației.
Când rata inflației crește, în general și rezultatele financiare ale companiilor se vor îmbunătăți. Companiile, în general, transferă creșterile de prețuri din lanțurile de producție în prețul final al bunului vândut sau serviciului prestat. Prin urmare, atunci când este un șoc pe inflație, profiturile companiilor vor crește. Cel puțin pe termen scurt. Și, ca urmare, prețul pe piață al companiei se va îmbunătăți. Însă portofoliul construit trebuie să fie diversificat, ideal, la nivel internațional, pe mai multe monede, țări și sectoare economice, pentru a capta și creșterea economiei globale.
Îți recomandăm:
BNR a dovedit o bună expertiză în problematica stocului de aur. Vezi cazul Ungariei
3. Aurul.
Acesta protejează, pe termen lung împotriva inflației. Însă este foarte volatil. Dacă este cumpărat fizic, necesită costuri de deținere. Însă sunt disponibile pentru cumpărare numeroase ETF-uri care replica prețul aurului (sau al altor metale prețioase).
4. Mărfurile.
Cum sunt limitate, oferă protecție la inflație, însă sunt extrem de volatile. Poate fi generată expunere via ETF-uri, fie pe mărfuri individuale (ex. petrol, cupru), fie pe grupe de mărfuri (ex. agricole, metale etc.)
5. Piața imobiliară.
Creșterea prețului mărfurilor duce la creșterea preturilor de construcție și implicit a preturilor de vânzare a construcțiilor. De asemenea, creșterea nominală a veniturilor conduce la creșterea cererii pentru proprietăți și implicit a prețurilor acestora. Expunere pe acest sector se poate lua de exemplu cumpărând fonduri de investiții care investesc în acest sector (REIT). Acestea se tranzacționează pe burse și sunt disponibile atât pentru regiuni (ex. Asia, Europa, Statele Unite) cât și tipuri de proprietăți (rezidențial, comercial, birouri, hoteluri, clinici etc).
Îți recomandăm:
6. Criptomonede.
Probabil singurul factor fundamental al prețului multor criptomonede este cantitatea de bani tipărită de băncile centrale. De exemplu, numărul de monede bitcoin emise nu poate depăși 21 de milioane). Pot fi achiziționate fie direct, fie, cum este cazul Bitcoin, ca ETF de pe bursa de valori (două astfel de ETF-uri fiind deja disponibile pe bursele din Statele Unite). Însă aceste active sunt extrem de volatile (doar instrumentele derivate probabil au o volatilitate mai mare). Criptomonedele înregistrează variații, în sus sau în jos de 50%, chiar și în decurs de o săptămână fiind des întâlnite astfel de variații.
Ce nu performează într-un mediu inflaționist: obligațiunile.
Acestea având o rată de dobândă (cupon) fixă, atunci când rata de dobândă pentru scadența lor reziduală crește, valoarea obligațiunilor scade. Prin urmare, într-un mediu cu inflație ridicată și creșteri de rate de dobândă de către băncile centrale, riscul este ridicat și va face ca obligațiunile să piardă, în general, din valoare.
Îți recomandăm:
Cum ne protejăm de inflație
