Majorare dobândă BNR ianuarie 2022
Consiliul de administrație al BNR a decis în ședința de luni majorarea ratei dobânzii de politică monetară la 2% pe an, de la 1,75%, începând cu data de 11 ianuarie 2022, precum şi majorarea ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3% pe an, de la 2,5%. De asemenea, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menține la 1%.
Evoluții economice
Rata anuală a inflației a urcat la 7,94 la sută în octombrie 2021, de la 6,29 la sută în septembrie, iar în noiembrie a scăzut la 7,80 la sută, sub impactul plafonării și compensării prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru populație, depășind ușor la finele celor două luni din trimestrul IV nivelul prognozat
Creșterea ei a continuat să fie determinată în principal de componente exogene ale IPC, influențele majore venind, în acest interval, mai cu seamă din scumpirea consistentă a combustibililor, pe seama categoriei non-benzină și motorină, și într-o mai mică măsură din majorarea prețurilor LFO.
Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să crească ceva mai alert decât s-a anticipat, mărindu-se de la 3,6 la sută în septembrie, la 4,0 la sută în octombrie și la 4,3 la sută în noiembrie. Evoluția reflectă efectele creșterii ample a cotațiilor mărfurilor agroalimentare și a costurilor cu energia și transportul, precum și influențele blocajelor persistente în lanțurile de producție și aprovizionare.
Îți recomandăm:
BNR majorează dobânda cheie la 1,5% și începe atacul asupra inflației
Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum s-au mărit în noiembrie la 4,5 la sută și la 3,7 la sută, de la 3,6 la sută, respectiv 2,9 la sută în luna septembrie 2021.
Activitatea economică și-a încetinit considerabil creșterea în trimestrul III 2021 – la 0,4 la sută, de la 1,5 la sută în trimestrul II –, contrar așteptărilor. Evoluția face probabilă restrângerea excedentului de cerere agregată în acest interval la o valoare mult inferioară celei prognozate, dată fiind inclusiv recenta revizuire notabilă în sens descendent a datelor statistice privind ritmul creșterii economiei în semestrul I 2021, implicând și o depășire relativ mai modestă în trimestrul II a nivelului PIB pre-pandemie.
În același timp, dinamica anuală a PIB a consemnat o scădere vizibil mai pronunțată în trimestrul III decât cea anticipată, la 7,4 la sută, de la 13,9 la sută în trimestrul II. Ea a rămas totuși înaltă din perspectivă istorică, cu aportul majoritar al consumului privat, precum și cu cel neobișnuit de mare adus, și în acest interval, de variația stocurilor.
Și contribuția exportului net la dinamica anuală a PIB a rămas negativă, dar s-a redus semnificativ față de trimestrul anterior, chiar și în condițiile unei scăderi ceva mai pronunțate a variației anuale a exporturilor de bunuri și servicii, în raport cu cea evidențiată în cazul importurilor
Soldul negativ al balanței comerciale și-a accelerat însă puternic creșterea în termeni anuali, în trimestrul III, pe fondul evoluției relativ mai nefavorabile a prețurilor bunurilor importurilor, în timp ce deficitul de cont curent a continuat să-și reducă dinamica anuală, deși mult mai modest decât în trimestrul II, sub influența ameliorării variației anuale a soldurilor balanțelor veniturilor.
Îți recomandăm:
BNR dă atacul la inflație. Dobânda de politică monetară a fost majorată
Evoluțiile recente ale indicatorilor cu frecvență ridicată sugerează o stagnare a activității economice în trimestrul IV 2021, inclusiv în contextul valului 4 al pandemiei, al crizei energetice și al blocajelor în lanțurile de producție și aprovizionare, implicând scăderea dinamicii anuale a PIB la o valoare semnificativ mai joasă decât cea anticipată în luna noiembrie 2021.
Relevante sunt decelerarea semnificativă în luna octombrie a creșterii în termeni anuali a comerțului cu amănuntul, a celui auto-moto și a serviciilor prestate populației, precum și scăderea substanțială a producției industriale și a portofoliului de comenzi în industria prelucrătoare față de perioada similară a anului trecut.
În același timp, volumul lucrărilor de construcții și-a accentuat declinul în termeni anuali în luna octombrie, pe seama evoluțiilor de pe segmentul nerezidențial și de pe cel al construcțiilor inginerești, iar exporturile de bunuri și servicii și-au redus considerabil variația anuală și mult mai pronunțat decât importurile, cu consecința accelerării în continuare a creșterii în termeni anuali a deficitului comercial.
Pe acest fond, dar și ca urmare a reînrăutățirii considerabile a balanțelor veniturilor, deficitul de cont curent și-a reaccelerat puternic creșterea în termeni anuali, valoarea lui cumulată pe ansamblul primelor 10 luni din an depășind-o cu circa 58 la sută pe cea înregistrată în perioada similară a anului anterior.
Evoluțiile de pe piața muncii au resimțit în septembrie-octombrie 2021 influențe venite din deteriorarea situației epidemiologice și din înăsprirea restricțiilor de mobilitate, precum și din acutizarea blocajelor în lanțurile globale de aprovizionare și din creșterea accentuată a costurilor cu energia și cu alte materii prime. Astfel, efectivul salariaților din economie și-a stopat creșterea în septembrie, iar în octombrie s-a mărit marginal, depășind foarte ușor nivelul pre-pandemic. Totodată, rata șomajului și-a corectat doar parțial în septembrie creșterile semnificative consemnate în precedentele două luni, iar în octombrie a rămas constantă, menținându-se astfel vizibil peste valorile pre-pandemice.
Pe piața financiară, principalele cotații ale segmentului monetar interbancar au continuat să crească relativ alert în noiembrie și decembrie 2021, atingând maxime ale ultimelor 21 de luni, sub impulsul noii majorări a ratei dobânzii de politică monetară, precum și pe fondul caracterului restrictiv al condițiilor lichidității și al așteptărilor privind creșterea pe mai departe a ratei dobânzii-cheie, potențate și de evoluțiile din regiune
Randamentele titlurilor de stat și-au prelungit, de asemenea, creșterea, deși într-un ritm relativ mai lent, inclusiv în contextul detensionării scenei politice și al comportamentului mixt al randamentelor titlurilor de stat pe termen lung din economiile dezvoltate și din cele emergente, rămânând pe toate scadențele, semnificativ deasupra celor din regiune. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menținut relativ stabil pe palierul mai înalt atins la finele trimestrului III.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să urce în teritoriul de două cifre în lunile octombrie și noiembrie, ajungând la 14,1 la sută, ca medie a intervalului, de la 12,9 la sută în trimestrul III, în condițiile prelungirii ascensiunii variației deosebit de înalte a componentei în lei, inclusiv cu susținerea programelor guvernamentale, dar și pe fondul dinamizării ușoare a creditului în valută. Componenta în lei și-a accelerat creșterea anuală până la 18,5 la sută în acest interval, de la 17,8 la sută în trimestrul III, iar ponderea ei în total s-a mărit în noiembrie la 72,0 la sută.
Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va crește probabil gradual în următoarele luni, sub impactul șocurilor pe partea ofertei, depășind valorile evidențiate pe acest orizont de timp de prognoza pe termen mediu din luna noiembrie 2021
Determinante pentru înrăutățirea perspectivei apropiate a inflației sunt majorările mai ample de prețuri anticipate a fi consemnate de energia electrică și gazele naturale – chiar și în contextul aplicării măsurilor de compensare și plafonare –, precum și de alimentele procesate, în principal pe fondul ascensiunii cotațiilor produselor energetice și ale mărfurilor agroalimentare.
În ședința de astăzi, 10 ianuarie 2022, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută pe an, de la 1,75 la sută pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2022, și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară.
Totodată, Consiliul de administrație al BNR a decis extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±1,00 punct procentual, de la ±0,75 puncte procentuale, implicând majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 3,00 la sută pe an, de la 2,50 la sută pe an și menținerea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 1,00 la sută pe an. Aceste decizii se circumscriu procesului de normalizare treptată a conduitei politicii monetare pe care-l parcurge BNR, în condiții de mari incertitudini.
În același timp, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Deciziile CA al BNR vizează readucerea și menținerea ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe orizontul mai îndepărtat de timp, într o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală, și în condiții de protejare a stabilității financiare.
Îți recomandăm:
Mugur Isărescu îl critică pe premier: „Ești economist sau visător?”
majorare dobândă BNR ianuarie 2022 – Link
