Vești bune pentru banii de pensie privată. Cât de mult contează pentru români
Apropos de recentele promisiuni și vești bune, legate de creșterea cotei de contribuție la Pilonul 2, de la 3,75% la 4,75% din salariul brut, îmi propun să dezvolt tema într-un articol mai exhaustiv.
În primul rând, nici în prezent și cu atât mai puțin în viitor, pensia de stat nu este și probabil nu va fi suficientă.
La ultimele date oficiale INS, pensia medie era în jur de 1.600 lei/lună. Salariul mediu net, în jur de 3.500 lei/lună. Deci un raport de aprox. 46%. Rata de înlocuire a ultimului salariu cu prima pensie, un alt indicator folosit de specialiști, este cotat chiar mai jos de atât.
Bugetul asigurărilor sociale este pe deficit deja și diferența este finanțată din alte ramuri ale bugetului de stat. De exemplu în 2021, bugetul asigurărilor sociale prevede aproximativ 90 mld. cheltuieli și cca 73 mld. venituri. Diferența de aproximativ 17 mld. e subvenție.
Reperul unei pensii sănătoase, privit ca obiectiv financiar, este undeva la 70-80% față de ultimul salariu. Sau față de nivelul mediu al veniturilor din timpul vieții active.
Oricum am alege să ne raportăm, față de ultimul salariu sau față de cel mediu, înregistrăm un decalaj între pensia de stat (46%) și obiectivul sănătos (70-80%).
Și, într-un context al strategiei personale privind pensia, importanța pensiilor private devine crucială. Pentru că pensiile private asta își propun, să contribuie la umplerea acelui decalaj. Nu-l vor umple singure și tocmai de aceea ele ar trebui să fie nelipsite din strategia financiară a oricărui român.
Îți recomandăm:
La un salariu de 3.500 lei net, pensia vizată ar trebui să fie măcar 2.500 lei.
Această sumă de 900 lei/lună, necesară timp de vreo 20 ani, conform duratei medie de pensie estimată de Comisia Europeană, înseamnă 216.000 lei de adunat în timpul vieții active.
Presupunând că Pilonul 2 ar rămâne tot la 3,75%, acesta ar ajuta estimativ cu aproape jumătate (3,75% x 6000 salariul brut x 12 luni x 40 ani de muncă), adică 108.000 lei, cu precizarea că este un calcul simplist, fără comisioane sau randament și că nu reprezintă o garanție de a se materializa în practică. Randamentele istorice nu sunt, de asemenea, garanție pentru viitor.
În scenariul în care cota Pilonului 2 ar fi de 4,75%, cât promite noul Guvern, atunci suma adunată în 40 ani ar fi de 136.800 lei și ar reprezenta peste 60% din suma setată ca obiectiv de pensie.
Sumele depuse la Pilonul 2, minus comisioane sunt garantate la plata activului, de către toate fondurile. Mergând pe scenariul cu P2 de 3,75%, ar mai rămâne practic de strâns încă 108.000 lei.
Cine are și Pilonul 3 mai poate aduna și de acolo. Pilonul 3 are avantaje fiscale de două feluri:
- contribuție personală – se scade din baza impozabilă a salariului înainte de aplicarea impozitului pe venit, dar nu pentru mai mult de €400/an contribuție P3;
- contribuția firmei pentru angajat – nu comportă contribuții sociale și se deduce și din impozitul pe profit, tot în limita a €400/an/angajat;
Îți recomandăm:
Pilonul 2 de pensii private se încăpățânează să rămână pe plus în pofida pandemiei
Plafoanele de €400 sunt distincte și nu sunt mutual exclusive, deci un angajat cu contribuții din ambele surse poate beneficia pentru contribuții de €800/an.
La un calcul la fel de simplu și grosier precum cel de mai sus, acei €800/an depuși în Pilonul 3, în varianta mixtă de mai sus, timp de 35 ani (presupun începerea economisirii la 30 ani), ar însemna încă aprox. 140.000 lei.
Formula: €800/an x 5 lei (curs estimat) x 35 ani (de la 30 până la 65, vârsta de pensionare actuală) = 140.000 lei.
Cu precizarea că suma nu este afectată nici de comisioane și nici de randament. Practic, ar fi scenariul în care fondul ar performa suficient cât să acopere doar comisioanele. De asemenea, randamentele istorice, publicate online, nu sunt o garanție pentru viitor.
Îți recomandăm:
Cât o să fie pensia privată de la Pilonul 2? Un calcul pesimist și unul moderat
Ținta de pensie ar putea fi atinsă din acest coș de Pilon 1, Pilon 2 și Pilon 3. Avantajul pentru clienții pensiilor private este destul de clar.
Un alt avantaj al stimulării pensiilor private, prin prisma plasamentelor acestora, este o mână de ajutor întinsă pieței locale de capital, întrucât fondurile de pensii private sunt printre cei mai “grei” investitori de pe bursa locală. Investițiile fondurilor de pensii private în acțiuni erau în octombrie 2021 la peste 20 mld. lei, adică în jur de 10% din capitalizarea bursieră a BVB.
Considerând faptul că fondurile de Pilon 2 cresc de la lună la lună, numai din noi alimentări, cu peste 800 milioane lei, și că în jur de 20% sunt investiți pe bursă, rezultă o cerere lunară adițională de achiziții de pe bursă de peste 160 mil. lei (presupunând investiții exclusiv locale).
Volumul mediu lunar tranzacționat al acțiunilor listate pe BVB a fost în 2021 de aproximativ 850 milioane lei, așadar banii nou-virați către fondurile de Pilon 2 ar reprezenta aproape 20% din volumul tranzacționat.
Aceasta este o estimare cu rol de exemplificare, întrucât fondurile de pensii private au politici investiționale proprii, prin care vând sau cumpără acțiuni când le este oportun.
Deloc de neglijat este și ponderea fondurilor de pensii private (Pilon 2 și Pilon 3) în structura datoriei publice a României.
La finalul trimestrului 3, fondurile de pensii private aveau, conform ASF, in jur de 61% expunere pe titluri de stat din care majoritatea covârșitoare (90%) doar pe titluri românești în lei. Practic, la un volum total al fondurilor de pensii private de aproximativ 90 mld. lei, 50 mld. lei sunt doar titlurile de stat în lei.
Datoria publică a României finanțată prin titluri de stat se cifra, conform BNR, în septembrie 2021 în jurul a 500 mld. lei.
Așadar, putem opina că fondurile de pensii private din România sunt unul din principalii finanțatori și susținători ai bugetului României, cu o pondere estimativă de 10%.
Fiecare român care are cont de pensie privată face parte din acest principal grup de finanțatori ai economiei românești.
Mesajele principale cu care închei ar fi:
- Stimularea pensiilor private din partea factorilor decizionali politic nu reprezintă doar o veste bună, ba chiar un “must”, apropos de asigurarea unei pensii decente pentru cei care muncesc astăzi.
- Rolul fondurilor de pensii private în economia reală nu este deloc de neglijat, cu ponderi estimative de: 10% în datoria României din titluri de stat, 10% din capitalizarea bursieră locală și în curând și de 10% raportat la PIB.
- Preocuparea fiecărei persoane pentru propria pensie ar cam trebui să apară deja de la 30 ani pe radarul strategiei de viață, pentru a avea timp să strângă o sumă suficientă astfel încât pensia să se apropie de 70-80% din venitul cu care a fost obișnuită în timpul vieții active.
Îți recomandăm:
PSD a revenit la butoane. Ce se va întâmpla cu cele 17 miliarde de euro de la Pilonul 2 de pensii?
