Foarte puțini oameni pot face o impresie bună și foarte bună fără să se pregătească bine dinainte pentru un interviu greu de angajare. Mulți manageri care trec cu ușurință prin interviuri nu știu că, de fapt, asta se întâmplă în mult mai mare măsură pentru că ceilalți se prezintă încă și mai prost, și nu atât pentru „calitățile” lor. Adică nu pentru că au făcut o impresie bună, cum cred ei, ci pentru că ceilalți au făcut una și mai proastă!
Când interviul e un șir lung de întrebări uzuale din partea recrutorului sau angajatorului, mulți manageri au o prestație onorabilă, pentru că acesta este cel mai ușor lucru
Atunci nu prea vezi diferențele dintre candidați, ca oameni, ci doar pe cele dintre experiențele lor de lucru. Însă dacă primesc întrebări neașteptate, lucrurile se complică rău, și diferențele dintre candidați încep să se vadă bine de tot. Dar cel mai relevant este atunci când interlocutorul e mut. Nu-ți pune întrebări și te lasă să vorbești fără să te întrerupă. Majoritatea managerilor, chiar și cei pentru pozițiile de top management, se prezintă prost, sau chiar lamentabil aici, dacă nu se pregătesc dinainte. Și nu se pregătesc! Norocul lor, după cum am spus, este că aproape nimeni nu se pregătește dinainte pentru interviu (din orgoliu, calcule și raționamente ciudate etc.). Așa că ajungem de unde am plecat, fiindcă se ajunge ca ierarhia să rămână neschimbată, în mare parte! Adică ordinea ar rămâne cam aceeași dacă – presupunând prin absurd – s-ar pregăti cu toții bine în prealabil…
Îți recomandăm:
Și cu cifre, acum. Câți manageri sau mari manageri sunt capabili să-ți explice un lucru nu atât complicat, ci ceva mai complex ca dimensiune, să zicem (dar foarte familiar lor), încât să-l înțelegi din prima, fără a trebui să pui întrebări?
Adică cineva care să înlănțuie 10-20-30 de fraze una după alta, cursiv, păstrând firul logic, rămânând în cadrul subiectului. Fără să uite de unde a plecat sau ce a zis deja, să mențină tema la același nivel de generalitate sau de detaliere. Să aibă controlul divagațiilor și al parantezelor, încât și cel care ascultă să poată înțelege cursiv, în dezvoltarea naturală a discursului, clar, în totalitatea subiectului.
Mai concret, câți manageri sau mari manageri credeți că ar putea să-și descrie propriul lor profil managerial în acest fel (experiență, studii, realizări etc.), adică cel mai familiar lucru cu putință pentru ei, și asta fără să se pregătească dinainte? Cum ar face-o un intelectual, adică, spre a fi mai explicit.
Răspunsul meu după 30 de ani de discuții zilnice cu ei: nu mai mult de unul din 30 sau 40
Ceilalți 29 sau 39 trebuie să se pregătească bine înainte pentru a face față cât de cât onorabil! E procentajul prea mic? Nu, asta e normalitatea, e la fel cam peste tot în lume. Ce nu e normal, însă, este să nu știi că aproape sigur te numeri printre cei 39, și nu ești tocmai tu acela 1, cum cred toți…
