Văd că a început din nou discuția despre sustenabilitatea sistemului de pensii. Hai sa ne uităm la câteva cifre:
Legea bugetului asigurărilor sociale pentru 2021 prevede venituri din contribuții de 73,6 miliarde lei și cheltuieli cu pensiile de 90,3 miliarde lei, adică un deficit de vreo 16,7 miliarde lei.
Ne uităm și la cea din 2017, care prevedea cheltuieli cu pensiile de 58 miliarde lei, la venituri de 44,3 miliarde, adică un deficit de „doar” 13,7 miliarde.
Creșterea deficitului nu pare mare, deși cheltuielile au explodat, crescând în 4 ani cu aproape 60%.
Știm de ce au crescut cheltuielile: creșterea pensiilor. Dar cum de au crescut cu vreo 29 miliarde lei veniturile? Hai să vedem ce s-a întâmplat din 2016 încoace, poate înțelegem din perversitatea cu care politicul poate perverti cam orice.
În primul rând, am avut revoluția fiscală, prin care Dragnea și Vâlcov nu numai că au mutat contribuțiile la angajat, dar au și majorat CAS de la 21% (cat ar fi trebuit fi, ca să fie neutru transferul), la 25%, scăzând însă impozitul pe salarii la 10%.
Prin acest truc, cei doi au mutat pur și simplu aproximativ 14 miliarde de la bugetul de stat la bugetul de pensii, ca să poată începe creșterea accelerată a pensiilor, că, deh, urmau alegeri de care depindea chiar libertatea lor. Ținem minte 14 miliarde.
În al doilea rând, am avut celebra politica wage led growth. Salariile bugetarilor au explodat, crescând cu aproape 3% din PIB (de la 8 la 11%), ceea ce la un PIB de 1.100 miliarde, înseamnă vreo 33 miliarde lei în plus la salariile bugetarilor.
Din suma asta, un procent de 25% a fost virat de la bugetul de stat la bugetul de pensii, adică vreo 8 miliarde. Adunăm cu 14 si ținem minte 22 miliarde lei.
Îți recomandăm;
Să ne aducem aminte și de creșterea semnificativă a salariului minim, de la 1470 lei, in 2017, la 2300 lei în 2021. Asta a mai adus încă vreo 2,5 miliarde îin plus la bugetul de pensii, de data însă de la firme private, că la stat nu mai sunt de mult salarii minime.
Rezulta ca din cei 29 miliarde creștere de venituri, 76% (adică 22 miliarde) sunt exclusiv bani proveniți din bugetul de stat, buget care oricum subvenționa bugetul de pensii, încă o parte au fost generați de la companii prin creșterea salariului minim (măsură administrativă) și doar vreo 4,5 miliarde sunt creștere efectivă de venituri. Sumă din care dacă scădem deprecierea cursului/inflația, nu mai rămâne în mod real nimic, dimpotrivă.
Creșterea de 32,3 mld la cheltuieli este însă una reală, nu precum „creșterea veniturilor”, de aici și cea mai mare parte a creșterii de deficit la bugetul consolidat.
Dacă legea pensiilor ar fi fost implementată in totalitate (punctul de pensie a crescut „decât” la 1442 lei, nu la 1750 lei în 2020 sau chiar la 1850 lei in 2021), am mai fi adăugat încă vreo 20 mld. lei, la care din 2022 s-ar mai fi adăugat încă vreo 30 mld, ca urmare a recalculărilor).
Sună sustenabil?
Mai are rost sa vorbim de ce va fi peste 10 ani, când generația mea, cea a decrețeilor (neangajați la SRI, Interne sau Armată, că ăștia sunt deja de mult la pensie), se va pensiona? Eu zic că nu, mai ales daca vedem și că jumătate din tinerii de 15 ani (cei care ar trebui sa producă contribuțiile din care să se plătească pensiile) sunt azi analfabeți funcțional.
Îți recomandăm:
Dacă se mărește vârsta de pensionare, cu cât crește șomajul în rândul tinerilor?
Nu vreau sa predic apocalipsa, dar cifrele de mai sus, chiar dacă aproximative, vorbesc singure.
Sistemul de pensii (Pilonul I) este deja in ATI, intubat. Fără aparate (adică trucuri legislative și subvenție masivă de la bugetul de stat – din împrumuturi!), Pilonul I era de mult oale si surcele.
Problema mare va veni când șmecheriile care îl țin acum în viată nu vor mai tine și aparatul (bugetul de stat) se va fi gripat.
Îți recomandăm:
Creșterea vârstei de pensionare, o palmă dată peste obrazul românilor
