Planul Național de Redresare și Reziliență, demn de un elev liceu

În ultimele zile se discută intens despre Planul Național de Redresare și Reziliență. Ca să putem dezbate serios acest subiect cred că ar trebui să înțelegem mai bine despre ce și cum funcționează mecanismele fondurilor europene.

În mod normal, Comisia Europeană alocă fondurile europene prin intermediul unui Cadru Financiar Multianual. Un cadru financiar are o durată minimă de 5 ani și stabilește regulile și plafoanele pentru sumele alocate țărilor membre ale Uniunii Europene. Actualul CFM are o durată de 7 ani, respectiv 2021-2027 și o alocare de aproximativ 50 mld. euro.

Banii veniți de la UE vin din anumite categorii de fonduri și anume:

– Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR);

– Fondul Social European (FSE);

– Fondul de Coeziune (FC);

– Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

– Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM);

– Fondul European pentru Garantare Agricolă (FEGA);

– Fondul European de Ajutor pentru cele mai Defavorizate Persoane (FEAD).

România negociază și propune Comisiei Europene Programele Operaționale naționale care sunt finanțate prin aceste categorii de fonduri. Spre exemplu, Programul Operațional Regional, celebrul POR, este finanțat din Fondul pentru Dezvoltare Regională. PNDR, Programul Național pentru Dezvoltare Rurală, este finanțat din Fondul Agricol pentru Dezvoltare Rurală. Și tot așa. România este responsabilă pentru negocierea și crearea programelor operaționale naționale, în funcție de ce nevoi are țara noastră. Implementarea proiectelor finanțate prin aceste programe operaționale se face pe principiul N+3. Asta înseamnă că ultimul contract de finanțare poate fi semnat la 31 decembrie 2027, iar implementarea și alocarea banilor se poate face în următorii 3 ani. Practic avem la dispoziție 10 ani să cheltuim cele 50 mld. de euro.

Acum, să vorbim despre marele Plan Național de Redresare și Reziliență. Ca urmare a crizei provocate de pandemia COVID-19, Comisia Europeană a decis crearea unei noi categorii de finanțare, NextGenerationEU, cu o alocare totală de 750 mld. euro. NextGenerationEU este un instrument financiar separat de CFM și are ca scop acordarea de sprijin pentru statelor membre UE pentru a putea face față problemelor create de criza COVID-19 și pentru a putea fi pregătite corespunzător pentru o altă criză. Pentru a asigura buna utilizare a acestui instrument a fost instituit Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), al cărui regulament a fost adoptat în data de 12 februarie 2021 și pe care îl puteți consulta aici.

Pentru a beneficia de fondurile alocate prin MRR, fiecare țară trebuie să depună la Comisia Europeană, până la 30 aprilie 2021, Planul Național de Redresare și Reziliență. Conform regulamentului, CE poate stabili împreună cu statul membru care depune planul, o amânare a termenului în situația în care este nevoie de refacerea sau actualizarea planului. De aceea e incorect să spunem că PNRR a fost respins. PNRR conține o multitudine de elemente care nu corespund scopului MRR, prin urmare CE a cerut actualizarea acestuia.

Conform informațiilor pe care le găsim chiar pe site-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, scopul MRR este de a oferi sprijin pentru investiții și reforme esențiale în vederea redresării sustenabile și pentru ameliorarea rezilienței economice și sociale a statelor membre UE. 

De asemenea, regulamentul MRR spune clar că „…obiectivul general al mecanismului este să promoveze coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii prin îmbunătățirea rezilienței, a nivelului de pregătire pentru situații de criză, a capacității de adaptare și a potențialului de creștere ale statelor membre, prin atenuarea impactului social și economic al crizei în cauză…”

România are o alocare de aproximativ 30 mld. euro pentru PNRR, iar o particularitate foarte importantă a acestuia este faptul că sumele de bani trebuie angajate în proporție de 70% până în 2020, iar restul de 30% până în 2023. Prin urmare e extrem de important ca PNRR să conțină măsuri care să fie fezabile și care pot fi implementare rapid, astfel încât să nu riscăm pierderea banilor.

O altă particularitate importantă este faptul că bugetul MRR este constituit din:

– granturi în valoare de până la 312,5 miliarde euro

– împrumuturi de până la 360 miliarde euro

La o primă citire a PNRR transmis către CE, prima impresie este că proiectele propuse au fost gândite românește „las-o bă, că merge așa”. Asta se întâmplă când nu avem persoane cu o pregătire temeinică în domeniul fondurilor europene. În spatele CFM există o întreagă serie de regulamente europene și acorduri între România și CE care trebuie visate zi și noapte. La fel și în cazul MRR și PNRR. E nevoie de oamenii care au trecut deja prin negocierea și implementarea măcar a unui cadru financiar multianual, pentru a putea înțelege cu adevărat mecanismele de finanțare ale CE, astfel încât PNRR să conțină proiecte realizabile, în concordanță cu obiectivul MRR, și care să poată fi implementate în termenele stabilite.

Atunci când propunem proiecte generale, fără detalieri și explicații foarte specifice, mă gândesc că persoanele care se ocupă de PNRR nu au pregătirea necesară. Sisteme de irigații care sunt un consumator de energie și apă, două resurse limitate, construcția de autostrăzi printr-o finanțare limitată ca termen de timp, când în România până și o banală asfaltare durează ani de zile, pistele de biciclete care nu sunt nici de departe un proiect de energie verde care să ajute la redresare economică post criză, conectarea localităților la gaze în contextul în care în 2020 s-a discutat despre finanțarea acestor proiecte prin Green Deal și multe alte măsuri generale, fără propuneri concrete și bugete detaliate, precum și lipsa clară de viziune ne arată că PNRR a fost făcut pe genunchi, pe gândirea „lasă așa și vedem ce ne zic la Comisie”.

Termenele scurte de angajare a sumelor din PNRR nu permit amânarea depunerii acestuia la nesfârșit. România nu este deloc campioană nici la absorbția fondurilor europene din cadrul CFM, unde avem termene mult mai mari. Cum am putea absorbi banii din PNRR în doar 2 ani? Ca să fie mai clar, până la finalul anului 2023 trebuie să avem semnate toate contractele, adică proiecte concrete depuse. Și la CE nu putem merge cu idei generale fără să avem definite clar și în detaliu toate proiectele. De aceea PNRR este în continuare în negociere și tare mi-e că nici la finalul lunii mai nu vom avea măsuri concrete.

Primul lucru care trebuia făcut, era o analiză amănunțită a problemelor cauzate de pandemia COVID-19. La o simplă căutare pe google cu fraza „principalele probleme cauzate de pandemie” descoperim doar din prima pagină principalele domenii afectate de această criză: sistemul de sănătate, educația, viața socială, mediul privat, digitalizarea instituțiilor statului. Site-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene este „not secure”. Adică folosește http în loc de httpS, cerință obligatorie de câțiva ani. Ceea ce înseamnă că poate fi oricând hackuit, asta apropo de digitalizare.

Sumele alocate prin PNRR sunt următoarele:

– Pilonul I – Tranziția verde – 15,4 miliarde euro

– Pilonul II – Transformare digitală – 4,02 miliarde euro

– Pilonul III – Creștere inteligentă – 8,23 miliarde euro

– Pilonul IV – Coeziune socială și teritorială – 5,17 miliarde euro

– Pilonul V – Sănătate și reziliență economică, socială și instituțională – 6,51 miliarde euro

– Pilonul VI – Politici pentru generația următoare, copii și tineri – 1,30 miliarde euro

Acum, eu mă întreb cum s-a făcut analiza problemelor cauzate de pandemie având în vedere că, spre exemplu, pentru Pilonul V – Sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, s-au alocat doar 6,51 miliarde euro, iar pentru Pilonul 1 – Tranziția verde s-a alocat cu mult peste această sumă. Oare pistele de biciclete sau împăduririle sunt mai importante decât sănătatea într-o situație de criză sanitară?

Dacă ne uităm peste sumele defalcate, situația e și mai neclară. Avem pentru irigații 4 miliarde de euro și 3 miliarde pentru spitale. Nu are rost să mai reamintesc de incendiile din spitale pentru că instalațiile electrice au fost supraîncărcate. În loc de sisteme de irigații consumatoare de resurse, am fi putut propune creșterea capacității de stocare a produselor agricole, astfel încât atunci când avem o criză și activitatea operatorilor economici care au nevoie de aceste produse este suspendată, să nu le aruncăm pe câmp. Una din probleme României este capacitatea acesteia de a procesa produse agricole. De asemenea, IMM-urile printre cele mai afectate, având activitatea suspendată. Alocarea pentru sprijinirea acestora este aproape inexistentă.

PNRR ar trebui să cuprindă scurt și foarte clar principalele dificultăți cu care s-a confrutant România în această criză și propunerea unor măsuri detaliate, bugetate corespunzător, care să ofere o soluții eficiente și fezabile pentru rezolvarea acestor probleme și pentru prevenirea lor în alte situații de criză. Abia apoi putem discuta de altă măsuri, adiacente, care ar putea fi finanțate prin PNRR.

Regulile de aur ale unui proiect sunt identificarea unei probleme sau nevoi, prezentarea soluțiilor de rezolvare și stabilirea unor obiective SMART, Specifice, Măsurabile, care pot fi Atinse (îndeplinite), Realizabile (fezabile) și încadrate într-o perioadă clară de Timp. Eu nu am văzut nimic SMART în cele 142 de pagini ale PNRR.

Dacă citim cu atenție Planul Național de Redresare și Reziliență nu putem să observăm nimic altceva decât lipsa viziunii, a profesionalismului și a pregătirii persoanelor care l-au compus. PNRR cuprinde, pe scurt, cei 6 piloni prinicipali, menționați mai sus, prezentarea situației actuale la nivel național și propuneri de lemn, vagi, fără o detaliere concretă. Spre exemplu, pentru Transformarea digitală avem „cloud guvernamental”, o frază de 10 rânduri cu „probleme identificate” și propunerea de soluționare „Standardizarea datelor guvernamentale prin operaționalizarea cadrului necesar pentru identificarea principalelor informații prelucrate de administrația publică (la nivel central și local), catalogarea acestora într-un sistem ierarhic de tip nomenclator, alegerea celor mai potrivite structuri de date pentru înregistrarea acestora.” Simplu, ce nu e clar în fraza asta? E foarte bine argumentată și detaliată această soluție. Una din multe altele, cuprinse într-un document de 142 de pagini, demn de un elev de clasa a 12-a.

Sper ca până la finalul lunii mai, să vedem un PNRR actualizat și corespunzător regulamentelor europene, care să respecte obiectivul specific al MRR și care să ofere soluții concrete pentru redresare economică, pregătire pentru situații de criză și reziliență.

Cristina Stîngu
Cristina Stîngu
Jurist de meserie, masterandă în Managementul Proiectelor la ASE. În prezent sunt manager și consultant pe fonduri europene în cadrul propriei firme, Improvision și președintele Asociației Youth Vision for Society. De asemenea sunt și co-fondator Bookstore&Tea.

Recente

Educatie Financiara

Asigurari

ÎȚI RECOMANDĂM

Comentarii

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Salvat!
Setări Cookie

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Cookie-urile necesare sunt absolut esențiale pentru ca site-ul să funcționeze corect. Această categorie include numai cookie-uri care asigură funcționalități de bază și caracteristici de securitate ale site-ului. Aceste cookie-uri nu stochează nicio informație personală.

  • cookielawinfo-checkbox-{nume-sectiune}
  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • wordpress_gdpr_allowed_services PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate