Guvernatorul Mugur Isărescu a folosit, la o conferință la BNR, o expresie care mi-a plăcut foarte mult: „Nu accelera la vale”. Sau, cu alte cuvinte: Nu te supra-îndatora, când îți merge bine.
Criza financiară este o perioadă în care nivelul de trai se înrăutățește. O perioadă în care scade consumul, scade cererea de produse și servicii și atunci scade producția, creste șomajul, scad veniturile.
Chiar dacă nu avem aceeași parametri la toate crizele, ele țin cumva de ciclurile economice, care urmează același model. Avem o perioadă de creștere, urmată de o perioadă de scădere, lucru care se repetă cam o dată la 10 ani sau, cele mai grave, cam o dată la 40 ani.
Care sunt semnele unei crize financiare?
În general sunt dezechilibrele economice care declanșează o criză (creșterea inflației adică creșterea generalizată a prețurilor), sau supra-îndatorarea. Sau poate fi un eveniment extern care declanșează o criză – de exemplu: virusul de acum, sau criza petrolului din 1973.
Un dezechilibru economic poate fi generat de creșterea nejustificată a prețurilor într-un anumit domeniu, care creează o bulă speculativă – cum a fost piața imobiliară în SUA, de unde a plecat ultima criză financiară din 2007-2008. Imobilele erau supraevaluate, adică prețul lor nu mai avea legătura cu valoarea. Iar cei care investeau și făceau parte din această bulă speculativă nu au realizat acest lucru decât abia după ce aceasta s-a spart și au scăzut brusc prețurile.
Îți recomandăm:
Tablou de bord macroeconomic: de la criza financiară la criza-corona
Ce să faci și ce să nu faci înaintea unei crize financiare?
Să fii pregătit, să ai economii și să nu te îndatorezi în exces. Nu accelera la vale!
Sa te pregătești în perioadele în care iți merge bine, pentru perioadele când iți va fi mai puțin bine. Are românul o vorbă: să ai bani strânși pentru zile negre.
În primul rând, să ai fondurile de urgență și de siguranța, care te ajută să supraviețuiești unor evenimente neprevăzute și să nu intri in panică. Fondul de urgență este suma de bani pe care o ai la îndemână (de ex 1000-2000 lei, depinde de fiecare), care te ajută să ieși rapid dintr-o problemă (de exemplu, trebuie să ajungi la doctor de urgență).
Fondul de siguranță este de 3-6 salarii și te ajută să supraviețuiești o perioadă de timp în care ți-au scăzut veniturile – până găsești o soluție, sau ți-ai pierdut serviciul – până iți găsești altul. Să nu fii nevoit să apelezi în acea perioadă la soluții extreme pentru a face rost de bani: fie ca vorbim de a vinde în pierdere ceva ce ai (cu oricât, numai pentru a face rost de bani), fie spargi depozitele sau lichidezi alte fonduri investite și pierzi dobânda sau randamentul, sau mai rău, ajungi să te împrumuți de oriunde și foarte scump (chiar și de la cămătari).
Ce să mai faci? Sa știi unde ești și unde vrei să ajungi
Și pentru acest lucru, un buget personal este obligatoriu. În scris, pe o foaie de hârtie sau pe telefon, unde vrei tu. Să ții evidența veniturilor (banilor care iți intră în casă) și a cheltuielilor (pe ce se duc banii). Și sa știi ce alte resurse mai ai, pe lângă venituri (fonduri, economii, investiții, asigurări) ca sa știi pe ce te poți baza. Bugetul întocmit lunar te ajută să înțelegi cum stai și te ajută să te orientezi. Apoi știi ce cheltuieli obligatorii ai și la ce poți renunța sau renegocia în caz de probleme. Știi și dacă ai anumite găuri în barcă, care te pot oricând scufunda sau dezechilibra când vine furtuna.
Îți recomandăm:
Ce să nu faci? Să nu te supra îndatorezi
Chiar dacă veniturile iți permit. Chiar dacă banca, legislația sau mai știu eu ce, te lasă să te împrumuți oricât. Este bine ca datoriile tale lunare să nu fie mai mari de un sfert din venitul tău și al familiei.
Mai bine strângi bani pentru obiectivele tale personale din timp și te împrumuți cât mai puțin. Iar atunci când te împrumuți, să încerci să o faci eliminând cât mai multe dintre riscuri. Adică elimini riscul de a-ți crește rata – făcând împrumutul în moneda în care câștigi veniturile și cu o dobânda fixă cât mai mică. Compară înainte toate ofertele și alege ce e mai bun pentru tine.
În perioadele de creștere fii ponderat, fără cheltuieli în exces și în niciun caz pe credit, adică cheltuieli în avans
Astfel ca în perioadele grele, de criză financiară, să nu ai și datoriile pe cap, pe lângă problema reducerii veniturilor.
„Nu accelera la vale”, cum zicea guvernatorul BNR Mugur Isărescu, în perioada de creștere economică de acum 3-4 ani, când noi creșteam și deficitul bugetar, adică ne îndatoram la nivelul statului doar pentru consum.
Ce să faci și ce să nu faci în timpul unei crize financiare?
Nu te panica, fii pregătit să reziști pe termen lung și acționează cât mai devreme.
Panica te poate face să acționezi nechibzuit sau dimpotrivă, te poate îngheța și nu reacționezi la probleme reale. Zvonurile, știrile false alimentează panica. Deci informează-te!
Îmi aduc aminte că primul live pe youtube pe care l-am făcut în criza COVID a fost despre siguranța banilor din bănci. Erau știri la TV că italienii au luat cu asalt băncile să își scoată banii și bancomatele nu făceau față. Ori banii sunt garantați la orice bancă din Romania și Uniunea Europeana. Dacă banca dă faliment, în 7 zile oamenii își primesc banii depuși în acea bancă.
Îți recomandăm:
Crizele vin întotdeauna cu emoții negative, cu frici. Să nu pierzi bani, să nu iți pierzi jobul, să nu ii pierzi pe cei dragi
De exemplu metoda accidentul a fost adaptată în criza COVID și oamenii au pierdut bani fiindcă au intrat în panică și au plătit infractorilor bani pentru că aceștia le spuneau ca fiul, fiica, cineva drag lor este în spital într-o forma gravă și, pentru a beneficia de nu știu ce tratament, are nevoie de o suma de bani de urgență. Și oamenii le dădeau acești bani, fără să se gândească.
Analizează situația, dă-te doi pași înapoi și vezi ce e de făcut. Caută soluții sănătoase, pe termen lung și nu acționa imediat, bazat pe sentimente. Pune pe hârtie fiecare variantă cu plusuri și minusuri, cere ajutor (prieteni, consultanți) și informează-te din surse sigure.
Crize au mai fost și vor mai fi, fii pregătit pentru ele. E ca la asigurări (iți faci polița pentru mai multe riscuri și speri că niciunul nu se întâmplă). Sau ca atunci când pleci în concediu cu punga de medicamente după tine (speri că nu vei folosi niciunul, dar dacă e nevoie ești pregătit).
Apoi, este o greșeala să crezi că toate lucrurile rele se vor rezolva de la sine, fără să faci nimic. Taie răul de la rădăcină – de exemplu cheltuielile costisitoare, cât mai devreme. Cu cât acționezi mai repede, mai la începutul crizei, cu atât reduci mai repede riscurile și pierderile.
Ce să faci și ce să nu faci după o criza financiară?
În primul rând, învață din greșeli și fii cumpătat.
Continuă sa iți faci bugetul, să ții cheltuielile sub control și să le eficientizezi
Chiar dacă iți permiți, nu arunca cu bani. Compară tot timpul și alege ce ți se potrivește. Diversifică sursele de venit, economiile și investițiile.
Ce să nu faci? Să uiți problemele pe care le-ai avut și să repeți să faci aceleași greșeli care te-au costat.
Criza financiară din urmă cu 12 ani. Ce lecții am învățat din ea?
Acum 12 ani criza financiară a pornit din SUA. Populația cu venituri mici a avut acces ușor la credite pentru locuințe. Populația, firmele, administrațiile locale – toata lumea se împrumuta irațional. Si, pe măsură ce băncile, societățile financiare nu și-au mai încasat ratele de la clienți, au intrat in faliment. Băncile au fost afectate, dar si oamenii erau supra îndatorați, consumatorii nu erau protejați.
Acum avem o criză medicală. Problema principală a fost interdicția de a ieși din casă, de a face lucrurile pe care le făceam de obicei, de a merge la serviciu, la școală
Ne-a afectat în primul rând viața socială și apoi cea financiară. Însă de data aceasta, băncile s-au descurcat foarte bine, au fost pregătite (cu bani in bancomate, au venit pro activ cu suspendări de rate, cu renegocieri de contracte), trecerea la digitalizare a fost rapida.
Dacă ne uităm la criza de acum, nu este încă una financiară
Și cea de acum cred ca ne-a învățat care este puterea comunităților locale și ce mult contează să iți ajuți semenii. Fiind o criză în primul rând de sănătate, a contat mai puțin dacă ești miliardar sau sărac, dacă ești șef de stat sau șomer, care iți este religia sau culoarea pielii. Oricare dintre noi se putea îmbolnăvi și putea muri. De aceea eu cred ca ne-a învățat că dacă toți suntem uniți și luptăm pentru același scop, cu încredere, reușim să trecem mai ușor peste perioadele grele.
Dar poate deveni și aceasta o criza financiară, prin accentuarea unor dezechilibre. S-a aruncat cu bani “din elicopter” cum se spune, pentru a trece de această criză de sănătate și pentru a se relansa consumul. Deja inflația este în creștere – în SUA cea mai mare inflație din ultimii 13 ani, la noi deja în luna august a ajuns la 5,3%.
Inevitabil vor începe să crească dobânzile – fiindcă, dobânda este și ea un preț, este prețul banilor. Cresc dobânzile, cresc ratele la credite, iar cei supra îndatorați (oameni, companii) nu-și mai pot plăti ratele. Unele companii dau faliment, crește șomajul sau se reduc salariile. Oamenii nu mai au venituri. Se intră in criză.
Când vine următoarea criză financiară?
Nimeni nu poate să știe. Următoarea criză financiară nu e despre dacă vine, ci e despre când. Iar dacă suntem pregătiți, atât la nivel personal, cât și la nivelul instituțiilor și statelor, nu ne vor mai lua atât de mult prin surprindere și vom reduce pierderile. Iar dacă suntem echilibrați în tot ceea ce facem și dacă gândim pe termen lung, nici crizele nu vor mai fi așa puternice.
Criza financiară. Link extern -> FinZoom
