Despre randamentele fondurilor de pensii private, plecând de la o analiză ZF
Pilonul II de pensii private obligatorii se apropie vertiginos de 20 mld. EUR în administrare și cuprinde aproape jumătate din populația adultă a României – este deci firesc faptul că tot mai multa lume se arată interesată să afle despre modul în care funcționează și performează fondurile de pensii.
Zilele trecute am citit o analiză foarte pertinentă publicată în Ziarul Financiar legată de randamentul anualizat al fondurilor din Pilonul II de pensii private, comparat cu inflația și alți indicatori
Materialul arată că, de la lansarea lor în 2008 și până la mijlocul anului 2021, cele 7 fonduri de Pilon II au obținut randamente anualizate între 7,1% și 8,6% (cu o medie ponderată de 8,3%), comparativ cu o inflație medie anualizata de 3,1% pentru exact aceeași perioadă. Nota bene: randamentele calculate astfel respectă întru totul standardele GIPS (Global Investment Performance Standards), exact acesta fiind și modul de calcul și raportare publică folosit și de noi, industria de profil (APAPR).
Este vorba de mai bine de 13 ani de funcționare, timp în care Pilonul II s-a confruntat cu ape tulburi pe piețele financiare, de la criza globală din 2008 și efectele ei până prin 2011, trecând prin numeroase tentative de afectare a integrității sistemului din partea anumitor guverne și până la criza coronavirus și efectele ei economice din prezent. Cu toate acestea, iată că Pilonul II a depășit cu bine provocările și a performat peste așteptări. O medie de 8,3% pe an timp de 13 ani la rand – ce investitor cumpătat nu și-ar dori un astfel de plasament? Și asta într-un context de risk-return foarte rezonabil, cu portofolii de regulă de tipul 75% venit fix și 25% acțiuni listate și altele. Plecând de la aceste informații, vă propun o scurtă analiză suplimentară și câteva concluzii.
Îți recomandăm:
O știre care nu va prinde prima pagină: Pilonul II depășește dublul inflației în “anul corona”
Calculele ZF, foarte corecte de altfel, arată o diferență de 22% între randamentele fondurilor cu cel mai bun și cel mai slab randament, pe durata celor 13 ani
Am fost curios să înțeleg ce înseamnă această diferență de performanță în termeni de sumă acumulată: cât ar fi strâns „românul mediu” în 13 ani de contribuție și investiții la cel mai bun / cel mai slab fond? Am actualizat Excelul cu simularea modului de acumulare din Pilonul II, cu conversia contribuției din salariul mediu, lună de lună, pe 20 ale lunii (data la care CNPP virează fondurilor de Pilon II sumele participanților), am actualizat la 30 iunie 2021 și am ajuns la rezultatele de mai jos.
Fişierul Excel poate fi descărcat aici-> p2-vs-inflatie-vs-depozit-vs-EUR
Un român care câștigă salariul mediu și a contribuit continuu de la startul Pilonului II până azi a virat 18.277 RON sub formă de contribuții brute în sistem, având în prezent în contul său personal între 24.292 RON (cel mai slab fond) și 25.761 RON (cel mai performant fond). Cu alte cuvinte, câștigul net (calculul a ținut cont de toate comisioanele, eliminandu-le din suma acumulată) peste contribuțiile virate variază între 6.015 RON și 7.484 RON. Diferența dintre cele două câștiguri efective (24%) este foarte similară cu cea calculată sintetic, sub forma de randament (vă reamintesc, 22%). Dacă ne uităm însă la suma totală acumulată, diferența este de doar 6% în 13 ani de acumulare.
Mergând mai departe, calculele arată că Pilonul II a adus un câștig mediu de 6.883 RON, de 3,5 ori mai mare decât ar fi adus plasarea contribuțiilor într-un depozit bancar (și tot de 3,5 ori față de erodarea ce ar fi fost produsă de inflație sumelor neinvestite în acest interval) și de aproape 5 ori mai mare decât dacă participantul ar fi folosit contribuțiile lunare pentru a cumpăra euro ca investiție.
Câteva concluzii:
1. După 13 ani, Pilonul II nu poate fi acuzat de rezultate slabe, dimpotrivă. Randamentul calculat sintetic este de 2,7 ori mai mare decât inflația (8,33% anual față de 3,11%), în timp ce acumularea efectivă arată o diferență de 3,5 ori. Matematica elementară spulberă criticile recurente dar nefondate ale adversarilor ideologici ai sistemului.
2. Deși diferențele de performanță dintre fonduri sunt semnificative, ele au produs doar o diferență de 6% între sumele acumulate de participanți. Asta înseamnă că pentru români este mult mai importantă apartenența la Pilonul II, care aduce rezultate foarte bune în medie față de inflație, depozite, euro, decât urmărirea continuă a „celui mai performant fond”.
3. În mod surprinzător, nu fondul cu cel mai bun randament sintetic a adus și cea mai consistentă acumulare. Asta derivă din perioada lungă de analiză (13 ani) și din faptul că fondurile au momente cu rezultate mai bune sau mai puțin bune, în timp ce contribuțiile intră continuu în sistem. La final, trăgând linie, rezultatele dintre fonduri sunt atât de mici și clasamentul se schimbă atât de frecvent, încât merită recitită concluzia anterioară.
4. Criticile potrivit cărora fondurile nu concurează suficient între ele sunt de asemenea nefondate. Tot ZF a arătat că strategia investiţională a fondurilor este foarte diversă în cadrul contextului destul de constrângător al legislației Pilonului II și adâncimii limitate a piețelor financiare locale. Cifrele arată investiții foarte diferite care duc la diferențe de performanță statistic semnificative.
5. Nivelul contribuției contează și trebuie să crească rapid. Contribuția actuală de 3,75% din câștigul salarial brut, ciuntită în mod repetat de guverne, trebuie să crească așa cum a promis actualul executiv. Pilonul II a demonstrat din plin că funcționează ireproșabil, că performează peste așteptări în condiții de risc rezonabile, tot ce rămâne de făcut este majorarea contribuției.