Posibilitatea ca România să aleagă un președinte extremist precum Călin Georgescu aruncă țara în necunoscut.
Un fenomen ciudat se petrece din nou în politica globală. În România, un fost consilier al Națiunilor Unite pe probleme de sustenabilitate, care a făcut remarci admirative despre mișcarea fascistă a Gărzii de Fier din anii 1930, a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale.
Dacă îți place Andrew Tate, care este și rezident în România, îți va plăcea și Călin Georgescu. La 62 de ani, fost campion național la judo, Georgescu își postează frecvent pe TikTok videoclipuri în care înoată în apă înghețată.
„Cred în sistemul meu imunitar, pentru că am încredere în creatorul meu”, spune el. Este un admirator al lui Vladimir Putin și s-a prezentat pe un platforma explicit anti-NATO, anti-UE și anti-Ucraina. A stârnit consternare prin remarcile pe care criticii le consideră codificate într-un elogiu adus lui Corneliu Zelea Codreanu, liderul Gărzii de Fier, și mareșalului Ion Antonescu, care s-a aliat cu Hitler. „Nu pot vorbi despre martiri”, a spus el, dând din cap într-o direcție ce face referire la o lege care interzice românilor să susțină Garda de Fier.
O victorie a sa ar reprezenta o respingere semnificativă a economiei europene și a sprijinului Occidentului pentru Ucraina. Georgescu a pus accent pe costul ridicat al vieții și pe ideea de a aduce pacea prin forță. Mesajul său rezonează în mod special cu tinerii, cei mai săraci și mai puțin educați, o categorie larg răspândită în România.
Poate ajunge Călin Georgescu președinte? Viteza ascensiunii sale a lăsat pe mulți români cu vederi pro-Vest uluiți. Până de curând, Georgescu se menținea la 2-3 procente în sondaje. Înainte de alegeri a ajuns la 7 procente. Apoi, exit-poll-urile de duminică l-au arătat cu 16 procente, iar rezultatul final l-a plasat la 23%, considerabil înaintea candidaților principali susținuți de partidele consacrate.
Turul II va fi acum o cursă între Georgescu și reformista Elena Lasconi, fost jurnalist și lider al partidului USR, care a obținut 19% din voturi. Așadar, multe depind de cum vor fi redistribuite la urne voturile celorlalte partide. Deși naționalismul său a fost prea extrem pentru partidul naționalist AUR, din care a fost exclus după ce liderii acestuia l-au criticat pentru că răspândea mesaje legionare, Georgescu ar trebui să poată conta pe cele 14 procente obținute de AUR. Aceste voturi l-ar putea duce până în zona de 30%.
Ceilalți candidați principali vor cere probabil susținerea unei alianțe pro-occidentale și vor îndemna la votul pentru ElenaLasconi. Nu este garantat însă că votanții vor răspunde acestui apel. Chiar dacă Georgescu nu va câștiga, ascensiunea sa reprezintă o provocare semnificativă pentru ordinea post-Război Rece și pentru valorile occidentale.
Drumul României către Vest a fost unul lent, dar constant. Dar ce se va întâmpla dacă președinte va ajunge Călin Georgescu?
Aderarea la NATO în 2004, intrarea în Uniunea Europeană în 2007 și consolidarea relațiilor cu Statele Unite, culminând în 2012 cu înființarea unei baze militare ce găzduiește operațiuni NATO și ale marinei americane, un obiectiv important al criticii lui Georgescu.
Turiștii din Vest nu pot să nu observe progresele rapide făcute în ultimele decenii de către România: drumuri asfaltate, clădiri modernizate sau creșterea calitășii serviciilor oferite. Prosperitatea nu a venit doar pentru „afaceriștii” fără scrupule care au apărut peste tot în anii 1990, ci și pentru clasa de mijloc. La începutul anilor 2000, când ajungeai la aeroportul Otopeni, era evident cât de rău erau îmbrăcați oamenii. Doar zece ani mai târziu, optimismul era pe pe bzuele românilor. Era o lume nouă. Dar o lume care nu era deschisă pentru toți.
Privind înapoi, poate că „progresul” a fost acceptat prea necritic. Standardul de viață al românilor a crescut, dar inegal.
Tinerii și cei mai inteligenți dintre români au beneficiat de creșterea economică, însă Romînia nu era o țară pentru cei săraci sau umili. Astfel, cei lăsați în urmă au căutat noi opțiuni. Unii s-au întors la comunism: amintirea lui Nicolae Ceaușescu, unul dintre cei mai brutali lideri comuniști ai epocii. Alții s-au întors la Dumnezeu, prin Biserica Ortodoxă, ai cărei reprezentanți au început să facă propagandă politică. Unii preoți chiar predicau că este un păcat să folosești lumină electrică sau să îți lași copilul să practice sporturi de echipă.
Fabricarea de mituri naționale este puternică în România.
Alegi mitul dorit: daci curajoși împotriva romanilor cuceritori; insula latinismului într-o mare de slavi; forța vitală a țăranului român; Marea România interbelică ca grânar și câmp petrolier al Europei; rușinea de a fi fost împărțită la Ialta de Churchill, Roosevelt și Stalin; și, mai recent, România ca vasal al Europei de Vest, care ia muncitorii și taie pădurile, dar nu oferă nimic în schimb. Nu este greu de înțeles cum toate aceste mituri se combină și se transformă în nemulțumiri, iar apoi într-o cruciadă.
Aceste mituri sunt ușor de exploatat politic. Fundamentele agricole ale lui Georgescu îi oferă o cale ușoară de comunicare cu electoratul nemulșumit. „Aceasta este pământul vostru străvechi”, spune el, „dar forțe externe malefice vă împiedică să-l folosiți”. Misiunea sa în trei cuvinte – hrană, apă, energie – trezește cele mai adânci instincte. Iar comunicările sale sunt de o simplitate devastatoare. Cum poți să te opui pâinii? Sau păcii? Sau, într-adevăr, lui Dumnezeu?
România este una dintre cele mai religioase țări din Europa. Deși Biserica Ortodoxă a susținut oficial Ucraina, este ferm anti-occidentală, iar Georgescu – descendent al unei lungi linii de preoți ortodocși – a ales să susțină Biserica și satul în fața forțelor corupătoare ale Occidentului. Nu au lipsit poveștile înfiorătoare despre „woke” din țările occidentale care i-au ajutat să își construiască narativul.
În legătură cu posibilitatea ca Elena Lasconi să preia președinția, Georgescu a fost tăios: „O femeie nu poate fi președinte. Femeia are un alt rol de îndeplinit în societate. Nu ar fi capabilă.”
Astfel de comentarii tind să devină virale. Iar campania sa a prins cu adevărat avânt pe TikTok – folosit de 42% dintre români. Clipurile în care apare pe cal, la biserică, făcând băi într-un lac înghețat și întâlnind săteni au ajuns la sute de mii de urmăritori înainte de a fi șterse din cauza încălcării legii electorale. TikTok a permis și mobilizarea votului diasporei. În Marea Britanie, jumătate dintre votanți l-au ales pe Georgescu, deși prezența la vot a fost extrem de scăzută.
România liberală este oripilată. Dar poate ar trebui să ia în considerare faptul că nu au fost nici ei fără păcat. Există două Românii. În afară câtorva sate săsești turistice, care au prosperat, viața românilor care trăiesc la țară este grea și uneori brutală. Unele orașe sunt strălucitoare, altele sunt mizerabile. Și prea mulți din „România frumoasă” au tratat cealaltă Românie cu dispreț.
Va găsi Putin un nou partener de judo pe 8 decembrie? Cifrele sugerează, în ansamblu, că nu. Dar dacă o va face, va fi încă un eșec pentru Vestul prea confortabil.
cuvinte cheie: Călin Georgescu președinte
