Volkswagen, asistăm la sfârșitul erei Das Auto?
Pe măsură ce economia Germaniei devine din ce în ce mai instabilă, o întrebare tot mai presantă se ridică: vom asista la prăbușirea Volkswagen, un mit al industriei germane care a fost cândva simbolul excelenței tehnice și al inovării? Ce părea imposibil acum câțiva ani, devine o realitate tot mai palpabilă.
La sfârșitul lunii octombrie, Volkswagen a făcut un anunț alarmant: ia în considerare închiderea a trei dintre cele mai mari fabrici din Germania, ceea ce ar însemna nu doar pierderea a zeci de mii de locuri de muncă, dar și o reducere semnificativă a salariilor pentru angajați. Această mișcare vine pe fondul unor datorii masive care depășesc suma de 200 de miliarde de euro, făcând din Volkswagen cea mai îndatorată companie listată la bursă din întreaga lume. Deși istoricul grupului era marcat de performanțe financiare impresionante, vânzările au scăzut drastic, iar costurile – în special cele legate de energie, personal și cercetare – au crescut necontrolat. La 30 octombrie, grupul a confirmat teama investitorilor: profitul net pentru al treilea trimestru a scăzut cu o sumă uluitoare de 63,7%.
Cum a ajuns Volkswagen, liderul european al industriei auto, să se confrunte cu o criză de asemenea proporții?
În 2017, Volkswagen era pe culmile gloriei sale, sub deviza „Das Auto”, un slogan arogant care reflecta cu mândrie statutul său de gigant global. Părea de neclintit. Însă, în urma scandalului Dieselgate, scandal care a costat compania nu mai puțin de 32 de miliarde de euro și a devastat reputația mărcii, Volkswagen a lansat un plan ambițios de tranziție către vehicule electrice. Aceasta părea o decizie de viitor, dar s-a dovedit a fi o capcană. Costurile masive ale investițiilor în tehnologia electrică, combinate cu provocările concurenței din partea rivalilor europeni, chinezi și americani, au făcut ca acest plan să devină o povară greu de suportat.
În paralel, două evenimente majore au accelerat declinul gigantului german: embargoul european asupra gazului rusesc, impus în urma invaziei Ucrainei, care a dus la o creștere explozivă a prețurilor energiei, și expansiunea rapidă a industriei auto chineze, care s-a concentrat pe dezvoltarea unei capacități de producție internațională puternice. China a devenit un jucător tot mai dominant pe piața globală, iar conceptul „Made in China” a început să concureze direct cu „Made in Germany”. Această schimbare a fost o lovitură puternică pentru Volkswagen, care, până atunci, era sinonim cu tehnologia de vârf și calitatea germană.
Pe lângă provocările economice externe, Volkswagen a avut de înfruntat și o guvernanță internă disfuncțională, marcată de lupte de putere și conflicte familiale.
Fondatorul companiei, Ferdinand Porsche, a lăsat moștenire un imperiu dominat de ambițiile și rivalitățile dintre urmașii săi. Ferdinand Piëch și Ferry Porsche s-au aflat într-o competiție continuă pentru controlul asupra Volkswagen, iar această luptă internă pentru putere a avut un impact profund asupra modului în care compania a fost condusă de-a lungul decadelor.
Managementul Volkswagen a fost adesea marcat de intransigență și autoritarism, cu o cultură a fricii ce domina la toate nivelurile. Piëch, cunoscut pentru stilul său sever și pentru nevoia de a menține controlul absolut, își amenința adesea subordonații cu concedierea, chiar și în fața unor probleme nerezolvate. „Știu cine te va înlocui” era replica sa favorită atunci când întâmpina dificultăți sau nesiguranță din partea echipelor sale. Această abordare a generat o atmosferă toxică în care inovarea și gândirea pe termen lung au fost adesea compromise.
Această cultură a fricii a avut un preț ridicat.
Deși Volkswagen a reușit să rămână un gigant auto timp de câteva decenii, această cultură toxică a afectat grav capacitatea companiei de a se adapta la schimbările din industrie și de a răspunde provocărilor economice globale. Schimbarea unei culturi organizaționale adânc înrădăcinate nu este ușoară, iar situația economică actuală a grupului nu lasă prea mult timp pentru a face față acestei provocări. Managementul, aflat acum într-o criză totală, nu mai poate ignora nevoia urgentă de reformă și adaptare, dar este greu de spus dacă schimbările pot veni suficient de rapid pentru a preveni colapsul.
Astăzi, Volkswagen, cunoscută ca Das Auto, se află la o răscruce de drumuri. Poate că, în final, este posibil să asistăm la prăbușirea unui mit german, la sfârșitul unei ere ce părea că nu se va termina niciodată. Dintr-o poveste de succes, Volkswagen riscă să se transforme înt-un simbol al eșecului. Căderea unui titan industrial, care a transformat nu doar industria auto, dar și economia Germaniei, ar putea semnala o schimbare radicală a peisajului economic global – și o sfârșit al unei ere în care „Made in Germany” părea sinonim cu calitatea supremă. Se va termina povestea Volkswagen – Das Auto? Răspunul îl vom avea în anii ce vor urma.
Îți recomandăm:
Aroganța Germaniei: Berlinul respinge planul lui Mario Draghi de salvare economică a UE
cuvinte cheie: Volkswagen Das Auto
