Schengen și alegerile europarlamentare. Cum a ajutat Iohannis partidul AUR
În timp ce sondajele interne lansează aproape săptămânal pe orbita alegerilor prezidențiale tot felul de candidați exotici, ultimul Eurobarometru, dat publicității la începutul lunii decembrie de către Parlamentul European, referitor la prezența alegătorilor la europarlamentarele care vor avea loc la începutul lunii iunie de anul viitor, ar fi trebuit să-i bage în ședință de urgență atât pe liderii partidelor politice, cât și pe consilierii și consultanții acestora.
Astfel, potrivit studiului realizat în perioada septembrie – octombrie 2023, românii se află în fruntea clasamentului Uniunii Europene în ceea ce privește interesul acestora pentru alegerile europarlamentare, 76% dintre aceștia spunând că vor vota la alegerile din data de 9 iunie, ceea ce reprezintă o creștere cu 20% de procente în comparație cu aceeași perioadă a anului 2018.
Un procent imens pentru o țară unde, până acum, alegerile europarlamentare au fost tratate cu multă indiferență de către electorat, dovadă fiind chiar cifrele de la precedentele scrutine europarlamentare când guvernanții au încercat tot felul de artificii electorale (vezi cele două referendumuri de la alegerile europarlamentare din 2007 și 2019) doar pentru ca România să nu fie privită drept capra râioasă a Uniunii Europene în privința participării la vot.
Tendințele hegemonice ale Comisiei Europene asupra statelor membre, care s-au accentuat odată cu debutul pandemiei de la începutul anului 2020, precum și deciziile sau cerințele imperative, incompatibile cu tradițiile, credința sau cultura poporului român, într-o serie de chestiuni care privesc drepturile minorităților sexuale sau diverse politici pentru protejarea mediului, au avut rolul de a genera iritare și au alimentat frustările și sentimentele antieuropene, fapt care se reflectă și în dorința uriașă a românilor de a participa la scrutinul pentru alegerea membrilor Parlamentului European.
Însă combustia care a declanșat și a alimentat această dorință, fără precedent, a românilor de a participa la acest tip de alegeri este întruchipată, în primul rînd, de refuzul acceptării României în spațiul Schengen. Mai exact, lipsa unei reacții ferme din partea autorităților de la București, în frunte cu președintele României, Klaus Iohannis, a generat în rândul electoratului dorința sau nevoia de a-și face singur dreptate.
Președintele Klaus Iohannis, principalul lider politic care, prin intermediul marionetelor pe care le-a plasat în fruntea ministerelor de Interne și Externe, a negociat și gestionat personal dosarul privind aderarea României la spațiul Schengen, este și cel care a dat semnalul pentru înăbușirea din fașă a stării de revoltă care s-a iscat în societate, imediat după decizia Consiliului JAI din luna decembrie a anului trecut.
Boicotul la adresa Austriei, susținut de liderul PSD, Marcel Ciolacu, care anunțase că România își va folosi dreptul de veto împotriva Austriei care își dorea președinția OSCE, o măsură care, din punct de vedere psihic și emoțional, ar fi avut rolul de a refula o mare parte din frustrările acumulate în rândul societății, a fost respins categoric de Klaus Iohannis care s-a plasat astfel de partea ”inamicului” României.
Incapacitatea autorităților de la București, în frunte cu președintele Klaus Iohannis și echipa ministerială formată din tandemul Predoiu–Odobescu (precedați de tandemul Bode-Aurescu) de a tranșa definitiv chestiunea Schengen până la alegerile europarlamentare de anul viitor se va reflecta, în primul rînd, în rata participării românilor la vot, precum și în scorul final pe care îl vor obține partidele politice.
De departe, marele câștigător al alegerilor europarlamentare se prefigurează a fi partidul AUR, care capitalizează din plin această această vulnerabilitate a statului român atât prin discursul eurosceptic pe care îl promovează la nivelul societății, cât și prin imaginea de ”justițiar” a liderului George Simion, cel care ia cu asalt instituțiile statului pentru a-și face ”singur dreptate”.
Dacă alegerile europarlamentarele din anul 2019 au fost ”animate” de o temă internă, justiția fiind combustia care a generat o participare ridicată în rândul electoratului, la alegerile de anul viitor dosarul Schengen va avea o influență covârșitoare asupra participării și va decide marele câștigător al alegerilor pentru Parlamentul European.
Îți recomandăm:
CTP atacă dur AUR: „Țineți-vă bine, violul în grup al unei minore nu e văzut decât ca un exercițiu“
cuvinte cheie: Schengen