Rusia nu a ajuns la Gurile Dunării. Astăzi, România nu se învecinează cu Rusia pentru că ucrainenii au rezistat. Activistul Radu Hossu relatează de la fața locului situația de pe frontul din Ucraina. Pe propriul cont de socializare acesta publică o scurtă analiză a ultimelor evoluții.
Redăm mai jos motivele pentru care Rusia pierde războiul:
“În 3 zile îi facem praf” – îmi imaginez că a zis Putin acum exact 9 luni. Praf i-au făcut, așa e. Doar că ucrainenii pe ruși. Voi argumenta, că să nu fie urmă de îndoială:
Pentru a putea avea o indicație asupra cine ce câștigă sau pierde, trebuie să plecăm cu un acord colectiv asupra obiectivelor inițiale are rusiei, înaintea invaziei.
Cred că suntem cu toții de acord că obiectivele inițiale ale Rusiei erau:
1. Cucerirea Kiyv-ului.
2. Decapitarea politică a Ucrainei și înlocuirea puterii legitime cu una ilegitimă, controlată de la Kremlin, cum a fost până la EuroMaidanul din 2014.
3. Felierea Ucrainei – câștigarea tuturor teritoriilor Ucrainene la vest de Nipru – atacul pe 4 axe, informațiile scurse în presă din convorbirile rușilor etc ne indică acest fapt ca fiind unul dintre obiectivele principale. Aici intră Oblasturile Harkiv, Cherhiniv, Sumy, Poltava, Dnepropetrovsk, Zaporojie, Herson și Kyiv (coroborat cu pct. 1) + Zona Donbas Oblasturile Lugansk și Donetsk + Mykolaiv și Odesa Oblast, pentru a-și atinge umătorul obiectiv strategic.
4. Ajungerea la gurile Dunării – învecinarea cu România prin cucerirea Mykolaiv-ului și Odesei.
6. Cucerirea teritoriului la nord de marea Azov, pentru a avea o punte între DNR – Republica Populară Donetsk, o republică ilegală și Crimeea, peninsula anexată ilegal de Rusia în 2014.
7. Pierderea a cât mai puțin material și oameni tocmai pentru a putea reveni la următorul punct cât se poate de repede.
8. Repetarea scenariului peste câțiva ani.
Am ales acestea ca fiind principalele obiective. Evident că în subisidiar ar fi însemnat eliminarea armatei ucrainene, eliminarea elitelor, subjugarea populației, rusificarea părții de est și mai mult decât era deja, deportarea și masacrarea a populații întregi.
Hai să vedem din punctele principale care și câte au reușit, ca să ne dăm seama dacă putem discuta despre o victorie a Rusiei, o înfrângere sau că sunte pe un anumit drum, un anumit trend:
1. Cucerirea Kyiv-ului.
Nu s-a întâmplat. Și astăzi Kiyv-ul este un oraș liber. Bombardat, unde sună alarma antiaeriană de 3-6-10 ori pe zi, însă este un oraș care are ore de vârf în trafic. Ce vrea să spun este că este viu și liber. Și mult peste capitala noastră – ca notă personală. Deci o victorie pentru Ucraina și o înfrângere categorică pentru Rusia.
2. Decapitarea politică a Ucrainei.
Președintele Zelenski, întregul său cabinet și Rada (Parlamentul Urainei) sunt întregi și pe locul lor pus democratic de către cetățenii Ucrainei. Excepție făcând parte trădătorii pro-ruși din Radă, care sunt achetați pentru înaltă trădare națională. Asta este altă pierdere clară politică pentru Rusia și o altă victorie, prin rezistență, a Ucrainei. Să ținem minte “N-am nevoie de un taxi, am nevoie de muniție” a lui Zelensky în primele zile de războiu, când Statele Unite i-au oferit șansa să părăsească în viață țara.
3. Felierea Ucrainei.
În primele 2 luni de război, rușii controlau o mare parte din Kiyv Oblast, Cherhnihiv, Sumy, Kharkiv, Lugansk, Donetsk, Zaporojie, Herson, Mykolaiv și un pic din Dniepropetrovsk Oblast. Astăzi Nu mai controlează deloc:
– Kyiv Oblast.
– Chernihiv Oblast
– Sumy Oblast
– Dnepropetrovsk Oblast
– Mykolaiv Oblast
Controlează din ce în ce mai puțin din:
– Lugansk Oblast
– Zaporojie Oblast
– Herson Oblast
– Donetsk Oblast
– Harkiv Oblast (2%-3%)
Evoluția evenimentelor din ultimele 7 luni, dar mai ales din august-septembrie, de când ucrainenii, cu ajutorul HIMARS au preluat controlul asupra frontului și inițiativa în război ne indică că suntem pe un trend în care Rusia cel puțin până în acest moment a pierdut definitiv posibilitatea să-și atingă obiectivul teritorial inițial.
– Bătălia pentru Harkiv a fost câștigată de Ucraina.
– Bătălia pentru Mykolaiv a fost câștigată de Ucraina.
– Bătălia pentru Odesa a fost câștigată de Ucraina.
– Bătălia pentru Herson a fost câștigată de Ucraina.
– Bătălia pentru Donbas a fost câștigată de Ucraina (prin oprirea atingerii obiectivului de către Rusia, care prin urmare a pierdut. Dacă Rusia a pierdut Bătălia pentru Donbas, cine a câștigat-o? Ucraina)
– Bătălia pentru Melitopol a fost câștigată de Rusia
– Bătălia pentru Mariupol a fost câștigată de Rusia.
4. Ajungerea la gurile Dunării.
Nu s-a întâmplat niciodată. România nu este astăzi vecină cu Rusia pentru că Ucrainenii au rezistat la Mykolaiv, asta după ce pe 15 martie aceștia erau în centrul orașului. Dacă Mykolaiv cădea, următoarea era Odesa, iar momentul aparținea Rusiei și am fi putut să fim ca în bancul ăla de pe vremea lui Ceaușescu “Cu cine se învecinează Rusia? – Cu cine vrea ea”. Doar că de data asta, nu a mai vrut Ucraina. Iar azi România nu e vecină cu “mama” Rusie.
6. Cucerirea teritoriului la nord de marea Azov.
Acesta este unicul obiectiv militar îndeplinit în acest moment de către armata rusă. Am putea să discutăm despre rezistența incredibilă a celor 2.500-3.000 de luptători ucraineni de la Azovstal, timp de 82 de zile, sub un asediu constant și neîntrerupt venit de pe mare, din aer și de pe uscat. Înconjurați de 15.000 de ruși și să spunem că “da, dar…”. Nu. Este adevărat acesta este obiectul atins de Rusia. Cucerirea Mariupolului, crearea unei punți terestre între Donetsk-ul controlat de ei și Crimeea. Vom vedea în primăvară dacă acest obiectiv mai este de actualitate.
7. Pierderea a cât mai puțin material și oameni.
Până acum estimările vesticilor cu privire la pierderile rușilor sunt de la 60.000 de soldați în sus. Datele oferite de ucraineni, care nu de multe ori au fost rezervate, mai mult decât spune lumea că ar fi fost umflate sunt următoarele:
– 85.410 de soldați ruși morți
– 2897 de tancuri eliminate (distruse, avariate, abandonate, capturate de Armata Ucraineană)
– 5800 de blindate
– 1887 artilerii distruse
– 395 MLRS-uri distruse (eu le pun tot la artilerie – reactivă)
– 278 de avioane
– 15037 de drone distruse
– 4396 de vehicule și cisterne
Și lista continuă. Însă ce vreau să evidențiez aici este următorul lucru:
– Dacă nu 85.000 de ruși au murit, ci doar 65.000 și aplicăm raportul general valabil în războiaie, că la fiecare 1 soldat mort ai 3 răniți, rezultă că avem eliminați din luptă cel puțin 260.000 de soldați ruși.
– Un alt aspect la care se uită puțină lume când vorbește de acest război este numărul artileriilor distruse de Ucraineni. Înainte de război, CIA World Fact Book (nu are legătură cu spionajul, este bază de date deschisă publicului) spunea că Rusia deține 4200 de artilerii (obizuiere tractate, autopropulsate, reactive – MLRS etc). Ca să vă faceți o idee, TOT NATO are 4400, deci cu 200 mai mult, însă NATO este nu o țară ci cea mai mare, importantă și influentă alianță creată vreodată. Rusia a pierdut în 9 luni aproape jumătate dintre ele și cel puțin o parte dintre ele a fost canibalizată (preluarea tunurilor) pentru a menține “asaltul de artilerie” – tactica preferată de ruși.
Estimările independente duc pierderile Ucrainei la 25.000-30.000 de soldați
Însă drama care ne va lovi pe toți în moalele capului și atunci nu cred că va exista persoană rațională care să nu fie de acord, va fi când vom afla câte zeci de mii de morți avem în Mariupol, civili. Deja în Herson se descoperă gropi comune și dovezi ale deportării copiilor în Rusia.
Revenind, obiectivul nu a fost atins, iar armata rusiei în acest moment este deplorabilă, Polonia fiind capabilă acum, într-un război convențional să facă față unei invazii ruse, ceea ce înainte de 24 februarie nici nu ne-am fi imaginat. Mulțumim Ucraina în primul rând pentru asta și Vestului pentru ajutor. Inclusiv fiecăruia dintre cei care au susținut centrele de refugiați, ați donat, ați dat un share unei informații care relata sau evidenția ter0rismul rușilor. Astfel, Rusia a pierdut și acest punct.
8. Repetarea scenariului invaziei Ucrainei peste câțiva ani. Rusia nu mai are cu ce.
Am spus din totdeauna că nu comentăm un meci de fotbal, iar fotbalul este astăzi oricum cu mâinile pline, la fel ca Putin, de sânge, însă dacă am face un scor, el ar arată așa: 7-1 pentru Ucraina.
Războiul de 3 luni a lui Putin va rămâne în istorie ca marea lui greșeală personală, iar colapsul militar și de leadership al rusiei, va duce la finalul celei mai întinse țări de pe glob, ca putere mondială. Răsăritul a apus. Din păcate, a stis multe luminițe, multe destine, a frânt multe vise, povești de dragoste, suflete nevinovate. Nu sunt jurnalist, sunt corespondent de război acreditat în România și de către armata ucraineană și în continuare, după nouă luni, vă spun:
Slava Ukraini!
Îți recomandăm:
cuvinte cheie: Rusia gurile Dunării
