Aderarea Finlandei și Suediei la NATO intră pe ultima sută de metri. Ambele țări ar putea aplica pentru aderarea la NATO în câteva zile. Decizia reprezintă o schimbare monumentală pentru două națiuni cu o lungă istorie de neutralitate în timpul războiului. Ambele țări au rămas în afara alianțelor militare.
Rusia se opune ferm aderării celor două state. Moscova folosește extinderea alianței militare defensive a Occidentului ca pretext pentru războiul său din Ucraina.
Dacă o vor face, se va pune capăt a peste 200 de ani de nealiniere suedeză. Finlanda a adoptat neutralitatea după o înfrângere amară a Uniunii Sovietice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Sprijinul public finlandez pentru aderarea la NATO a fost de ani de zile la aproximativ 20-25%. Dar, de la invadarea Ucrainei de către Rusia, aceasta a urcat la un nivel record de 76%. În Suedia, 57% din populație dorește să se alăture. Procentul este mult mai ridicat decât înainte de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
Ce decizie vor lua cele două țări nordice?
Președintele finlandez Sauli Niinisto își va expune joi poziția cu privire la NATO, iar partidele de guvernământ susțin aderarea.
În timp ce social-democrații finlandezi sunt în favoarea aderării, social-democrații din Suedia au fost împărțiți în această problemă. Cu toate acestea, partidele NATO sceptice par să încline spre aderare. „Totul pare să meargă în această direcție”, spune fostul ministru de externe Margot Wallstrom.
SUA declară că sunt încrezătoare că pot aborda orice problemă de securitate pe care ar putea-o avea oricare dintre țări în perioada dintre cererea de înscriere și devenirea oficială a statelor membre.
Premierul Marii Britanii Boris Johnson a vizitat miercuri ambele țări și a oferit garanții de securitate Finlandei și Suediei în fața oricărei agresiuni
Premierul britanic Boris Johnson și omologul său suedez Magdalena Andersson au semnat miercuri un acord de apărare și protecție reciprocă.
„Dacă una dintre cele două țări ar suferi un dezastru sau un atac, Marea Britanie și Suedia s-ar ajuta reciproc în multe feluri inclusiv prin mijloace militare”, a declarat Magdalena Andersson.
Îți recomandăm:
Aderarea Finlandei și Suediei la NATO, „surpriza” pregătită de Alianță pentru Rusia
Boris Johnson urmează să semneze un acord similar cu Finlanda în timpul unei vizite la Helsinki, miercuri seara. Preocupate de reacția Rusiei la probabilele lor cereri de aderare la NATO în zilele următoare, cele două țări nordice caută să obțină asigurări bilaterale de securitate în perioada dintre cererea lor și intrarea oficială în alianța atlantică, care ar putea dura câteva luni. Potrivit liderilor celor două țări, au avut loc discuții cu marile puteri din cadrul alianței (SUA, Marea Britanie, Franța, Germania).
Ce stă în spatele deciziei Finlandei și Suediei de a adera la NATO
Acțiunile lui Vladimir Putin au spulberat sentimentul stabilitate de lungă durată din nordul Europei, lăsând Suedia și Finlanda să se simtă vulnerabile. Norvegia este membru NATO.
Fostul prim-ministru finlandez Alexander Stubb spune că aderarea la alianță a fost un „acord încheiat” pentru țara sa, de îndată ce trupele ruse au invadat Ucraina pe 24 februarie.
Ministrul suedez al Apărării Peter Hultqvist descrie acea zi drept momentul în care liderul rus a dovedit că este „imprevizibil, nesigur și pregătit să ducă un război crud, sângeros și brutal”. După ce a promis că Suedia nu va adera niciodată la NATO în noiembrie anul trecut, el vorbește acum că apărarea regiunii nordice va fi consolidată dacă ambele țări se vor înscrie.
În cele din urmă, mulți finlandezi și suedezi se uită la NATO cu convingerea că îi va menține în siguranță într-o Europă incertă
Pentru finlandezi, evenimentele din Ucraina readuc în memorie evenimente din secolul trecut. Sovieticii au invadat Finlanda la sfârșitul anului 1939. Timp de mai bine de trei luni, armata finlandeză a rezistat acerb, în ciuda faptului că era mult depășită numeric. Au evitat ocupația sovietică. Dar au ajuns să piardă 10% din teritoriul lor.
Privind războiului din Ucraina este ca și cum a retrăi istoria, spune Iro Sarkka, politolog la Universitatea din Helsinki. Finlandezii se uită la granița lor de 1.340 km cu Rusia, spune ea, și se gândesc: „S-ar putea întâmpla asta nouă?”
Suedia s-a simțit, de asemenea, în pericol în ultimii ani, aeronavele rusești încălcând frecvent spațiul aerian al țării nordice. În 2014, suedezii au fost îngrozite de rapoartele potrivit cărora un submarin rus se afla în apele puțin adânci ale arhipelagului Stockholm. Doi ani mai târziu, armata Suediei s-a întors pe mica, dar importantă insula Gotland din Marea Baltică, după ce a abandonat-o timp de două decenii.
Aderarea Finlandei și Suediei la NATO ar schimba balanța de putere în favoarea NATO
Suedia și Finlanda au devenit parteneri oficiali ai NATO în 1994 și de atunci sunt contributori majori la alianță. Ei au luat parte la mai multe misiuni NATO de la sfârșitul Războiului Rece. O schimbare majoră ar fi aplicarea articolului 5 al NATO. Articolul 5 prevede că un atac asupra unui stat membru reprezintă un atac asupra tuturor membrilor. Pentru prima dată, Finlanda și Suedia ar avea garanții de securitate din partea statelor cu capacități nucleare.
Deși dezbaterea s-a mutat foarte repede în favoarea aderării în ambele țări, istoricul Henrik Meinander susține că Finlanda a fost pregătită mental pentru asta. Pași mici către NATO au fost făcuți progresiv de la dispariția Uniunii Sovietice, spune el
În 1992, Helsinki a achiziționat 64 de avioane de luptă americane. Trei ani mai târziu, a intrat în Uniunea Europeană, alături de Suedia. Fiecare guvern finlandez de atunci a revizuit așa-numita opțiune NATO, spune el. Armata, care deservește o populație de 5,5 milioane de locuitori, are o putere de război de 280.000 de soldați. Forțele armate finlandeze încorporează în total 900.000 de rezerviști.
Îți recomandăm:
Ucraina anunță o schimbare majoră a obiectivelor. Statele Unite susțin în totalitate planul
Suedia a urmat o cale diferită în anii 1990, reducând dimensiunea armatei sale și schimbând prioritățile de la apărarea teritorială la misiunile de menținere a păcii în întreaga lume. Dar totul s-a schimbat în 2014, când Rusia a anexat Crimeea de la Ucraina. Serviciul militar a fost reintrodus și cheltuielile pentru apărare au fost sporite. Finlanda a atins deja ținta convenită de NATO privind cheltuielile pentru apărare de 2% din PIB, iar Suedia a elaborat planuri pentru a face acest lucru.
Aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Care sunt riscurile
Președintele Putin a folosit frecvent perspectiva extinderii NATO în Ucraina pentru a-și justifica invazia în Ucraina. Deci, aderarea Suediei și Finlandei la alianță ar fi percepută ca o provocare. Ministerul de Externe al Rusiei spune că ambele țări au fost avertizate cu privire la consecințele unei astfel de mișcări. Dmitri Medvedev, un apropiat al liderului rus, a avertizat că aderarea la NATO ar putea determina Moscova să desfășoare arme nucleare în Kaliningrad, exclava rusă dintre Polonia și Lituania.
Deși nu respinge aceste amenințări, Alexander Stubb sugerează că un risc mai realist reprezintă atacurile cibernetice rusești, campaniile de dezinformare și încălcările ocazionale ale spațiului aerian.
Aderarea Finlandei și Suediei la NATO va aduce mai multa siguranță în flancul nordic?
Există o minoritate semnificativă, cel puțin în Suedia, care consideră că nu ar fi așa. Deborah Solomon, de la Societatea Suedeză de Pace și Arbitraj, susține că descurajarea nucleară a NATO crește tensiunile și riscă o cursă a înarmărilor cu Rusia. Acest lucru complică eforturile de pace, spune ea, și face din Suedia un loc mai puțin sigur.
O altă teamă este că, prin aderarea la alianță, Suedia își va pierde rolul principal în eforturile globale de dezarmare nucleară. Margot Wallstrom își amintește că unii miniștri de externe ai NATO au fost puternic presați de SUA să nu participe la negocierile ONU de dezarmare în 2019. Dar dl. Hultqvist, actualul ministru al apărării, susține că nu există nicio contradicție între aderarea la NATO și ambițiile de dezarmare ale Suediei.
Mulți dintre NATO-scepticii suedezi privesc înapoi la anii 1960-80. Atunci Suedia și-a folosit neutralitatea pentru a se poziționa ca mediator internațional și aliat al lumii colonizate. A criticat vocal Uniunea Sovietică și SUA și spune că la un moment dat în anii 1970 a fost singura țară occidentală care a susținut mișcarea anti-apartheid din Africa de Sud. Dacă Suedia se alătură NATO, ar fi „abandonarea visului” de a fi mediator, spune doamna Solomon. Suedia este neutră din 1812.
Neutralitatea Finlandei a fost foarte diferită. A apărut ca o condiție a păcii impusă de Uniunea Sovietică într-un „acord de prietenie” din 1948. A fost văzută ca un mod pragmatic de supraviețuire și menținere a independenței țării
Neutralitatea Suediei era o chestiune de identitate și ideologie. Îîn Finlanda era o chestiune de existență, spune Henrik Meinander. O parte din motivul pentru care Suedia își poate permite chiar să aibă o dezbatere despre aderarea la NATO este că folosește Finlanda și Țările Baltice ca „zonă tampon”, crede el.
Finlanda și-a abandonat neutralitatea după prăbușirea Uniunii Sovietice. A privit spre Occident și a căutat să se elibereze de sfera de influență sovietică. Aderarea la Uniunea Europeană a fost considerată ca oferind nu numai avantaje economice, ci și beneficii de securitate.
Iro Sarkka sugerează că aderarea la NATO a fost văzută ca un pas prea mare pentru ca Finlanda să-l facă la începutul anilor 1990. Dar vremurile și percepțiile asupra riscurilor s-au schimbat. Acum, cei mai mulți finlandezi spun că sunt gata.
Îți recomandăm:
cuvinte cheie: Aderarea Finlandei și Suediei la NATO
