Au început să curgă acuzațiile de crime de război. Iar crime fără criminali, evident, nu există. Prin urmare, este numai o chestiune de timp până când voci oficiale – și nu numai analiști sau politicieni – îl vor numi direct și explicit pe Putin criminal de război.
Informațiile de pe frontul ucrainean, deși încă neclare, ne dau suficiente indicii în acest sens. Spitale, blocuri de locuințe, magazine, bănci, alte tipuri de obiective non-militare au fost atacate de armata rusă de ocupație, iar numărul victimelor, morți și răniți, în rândul civililor (copii, femei, bătrâni) este în creștere. La acest număr de decese din ultimele patru zile mai trebuie să adăugăm miile de morți înregistrați începând cu 2014, mai exact de la momentul ocupării peninsulei Crimeea și declanșarea operațiunilor militare rusești – de tip „steag fals” – din estul Ucrainei. Ori exact aceasta este una dintre componentele definiției crimelor de război – atac deliberat asupra civililor neimplicați în conflict, coordonat de grupuri organizate, aflate, în cazul de față, sub comanda Președintelui Rusiei.
În aceste condiții, oare cine va fi atât de iresponsabil pentru a se mai asocia cu un criminal de război?
Câțiva din cercul de apropiați ai lui Putin și, în același timp, actori principali în acest demers criminal (miniștrii de externe și apărare, alți înalți demnitari etc.) nu mai au cale de întoarcere. La un moment dat, după înlăturarea de la putere a lui Putin – fapt ce va fi realizat chiar de către rușii responsabili – acești complici vor fi toți urmăriți și deferiți justiției (naționale sau internaționale). Dar ceilalți? De exemplu, diplomații, care se află în slujba țării, în misiuni diplomatice, peste tot în lume, vor dori să fie asociați cu un criminal de război sau se vor delimita de Putin?
Dar ofițerii care coordonează cei peste 150.000 de soldați ruși în cel mai rușinos atac al ultimilor 80 de ani? Dar purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, cea care amenință în stânga și în dreapta, în numele „patriei” sale, s-a gândit că într-o zi ar putea și ea să răspundă pentru viețile pierdute în aceste zile? Ce vor alege aceste persoane? Să rămână lângă Putin până în ultima zi sau să dea dovadă de responsabilitate, să se delimiteze de Președintele Rusiei și să-și salveze nu numai cariera, dar și dreptul lor și al copiilor lor de a trăi cu demnitate?
Îți recomandăm:
SUA consideră inadmisibile amenințările cu declanșarea unui război nuclear făcute de Putin
Din câte vedem cu toții, tot mai multe voci din Rusia spun NU războiului, NU crimei și NU comportamentului criminal al lui Putin
De la copiii unora dintre cei care conduc azi Rusia, la oameni de cultură și – surprinzător – oligarhi au început să respingă public acțiunile militare criminale ale lui Putin, desfășurate zilele acestea în Ucraina.
Aceleași întrebări pot fi puse și unor „iubitori de Putin” din România. Oare toți susținătorii AUR doresc să rămână cu eticheta de „teleghidați de Moscova” sau decid să se delimiteze de actuala conducere iresponsabilă a partidului, care seamănă tot mai mult cu o gașcă de bătăuși? Dar „jurnaliștii” (este adevărat, nu mulți) care de dimineața până seara cultivă ura în rândul românilor, ce vor face? Oare „analiștii” care ne-au spus ani de zile cât de rele sunt toate instituțiile statului și oamenii politici care le conduc vor continua retorica lui Putin sau vor intra în „adormire”, în așteptarea unui alt „client” interesat de destabilizarea României.
Îți recomandăm:
Acestea sunt lucruri pe care Statul Român le cunoaște și le-a tolerat ani de zile, chiar decenii, de teama interpretărilor care ar putea fi asociate unui demers de deconspirare a unor personaje sulfuroase
Lăsându-i însă în pace, pe de o parte, au acționat, în schimbul unor beneficii financiare considerabile, și au trădat România și interesele sale strategice (exploatarea gazelor din Marea Neagră, vânzarea unor active către actori mafioto-statali din est etc.), iar, pe de altă parte, au strigat continuu, pe la televiziunile unde au avut acces, „Trădătorii!”. Adică, în înțelepciunea populară, avem hoțul care strigă „hoții”. Nu ai nevoie de servicii speciale pentru a-i identifica. Îi vezi zilnic cum se scaldă în promiscuitate, căutând „dictatorul”, „omul negru”, „statul paralel”, „cadavrele politice”, „vânzătorii de țară”, „sorosiștii”, „harvardiștii”, „acoperiții” etc., dar uită să se privească în oglindă.
Evident, într-o țară democratică, este foarte important să existe opinii diverse, să existe opoziție la acțiunile puterii, oamenii politici să fie criticați, atunci când sunt argumente, indiferent dacă vorbim de președintele țării sau de un politician oarecar
Dar când acestea depășesc cadrul democratic și limitele legale (finanțări clandestine din străinătate, pentru a participa la acțiuni de destabilizare a unei țări, identificate nu numai în România, dar și în alte state occidentale), atunci nu mai vorbim de un tablou democratic clasic, ci de atentate la stabilitatea și securitatea unei națiuni. Unele acțiuni „patriotice” depășesc și bunul simț elementar. De exemplu, să-l numești pe Președintele României dictator în ziua în care Putin ne amenință cu arsenalul său nuclear este fie o problemă de ordin medical, fie una de ordin militar, dar cu comanda din afara țării.
Revin la întrebarea inițială:
Oare toți acești vânzători de țară și violatori ai legilor umanității (fie ei din Rusia, România, Franța, Germania, Marea Britanie etc.), dar iubitori de Putin, vor rămâne lângă Președintele Rusiei – un criminal de război – până în ultima clipă?
Pentru cei încă nehotărâți, puțină lectură pe marginea unor cazuri similare, respectiv a unor oameni politici foarte puternici, care s-au crezut nemuritori, dar care în final au ajuns în boxa criminalilor de război, alături de „echipa” lor, nu ar strica.
Îți recomandăm:
cuvinte cheie: Putin criminal de război
