Ucraina în NATO: O posibilitate iminentă?
Ucraina vrea să fie admisă de urgenţă în NATO – cu teritoriile care nu sunt aflate sub ocupaţie rusească. Prin aceasta se doreşte identificarea unei căi spre negocieri de pace. Există o astfel de posibilitate?
Articolul 5 este esenţa Tratatului NATO. El descrie obligaţia tuturor membrilor de a contribui la efortul de autoapărare a unui membru NATO care este agresat. Dar modul în care contribuie la acest efort – asta decide fiecare membru NATO în parte. “Vom apăra fiecare centimetru pătrat al teritoriului NATO”, a subliniat în repetate rânduri, de la debutul invaziei ruse în Ucraina, preşedintele SUA, Joe Biden, aflat la final de mandat.
Ucraina doreşte să ajungă sub această umbrelă de protecţie şi NATO şi-a dat de mai multe ori acordul, dar fără a stabili o dată concretă în acest sens. Cândva statul va dobândi calitatea de membru ca recompensă pentru lupta de respingere a agresorului rus.
Protecţie NATO doar pentru o parte a Ucrainei?
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus acum ca numai partea Ucrainei care nu se află sub ocupaţie să fie admisă în NATO. Iar teritoriile din est ocupate de armata rusă şi Peninsula Crimeea, anexată ilegal de Rusia (aproximativ 27 la sută din Ucraina), să nu intre momentan sub umbrela de protecţie a NATO. Astfel Zelenski vrea să împiedice o nouă înaintare spre vest a trupelor ruse şi să facă posibile negocieri cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, vizând o încetare a focului.
Poate că din punct de vedere tehnic s-ar putea reglementa o valabilitate parţială a Tratatului NATO vizând teritoriul Ucrainei. Documentul de admitere a Ucrainei în NATO, care trebuie ratificat de toţi cei 32 de membri ai alianţei, poate fi formulat corespunzător. Deja astăzi articolul 14 al Tratatului NATO cuprinde protocoale adiţionale vizând diverse alte chestiuni.
În articolul 6 al Tratatului este descris teritoriul NATO. Iar unele insule din Caraibe sau Pacific, care aparţin Franţei sau Marii Britanii, nu fac, de pildă, parte din teritoriul NATO. Înainte de reunificarea Germaniei, când ţara era divizată între RFG şi RDG, Tratatul NATO era valabil doar pentru partea de vest a Germaniei; defuncta RDG era membră a Tratatului de la Varşovia, alianţa militară condusă de Uniunea Sovietică.
Mulţi membri NATO nu sunt de acord
Întrebarea care se pune este mai degrabă dacă există în rândul partenerilor NATO, în primul rând SUA, care e de departe cel mai important membru, voinţa politică pentru admiterea în alianţă a Ucrainei libere. Riscul ca alianţa să fie atrasă în conflictul militar în cazul unui nou atac al Rusiei asupra Ucrainei ar fi foarte mare, avertizează de exemplu politicieni germani specializaţi în chestiuni de securitate.
Cancelarul german Olaf Scholz a arătat luni foarte clar, când s-a aflat în vizită la Kiev, că respinge admiterea de urgenţă a Ucrainei în NATO. Dar fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, este de altă părere. El a declarat în octombrie, cu puţin timp înainte să i se încheie mandatul, că admiterea rapidă a părţii celei mai mari din Ucraina în alianţă ar putea conduce la o încetare a războiului.
“Unde există voinţă se găsesc şi căi pentru identificarea unei soluţii. Dar este nevoie de o graniţă care defineşte până unde este valabil articolul 5 şi Ucraina trebuie să controleze tot teritoriul până la această graniţă”, a declarat Stoltenberg pentru Financial Times. Şi Franţa, Polonia şi ţările baltice îşi pot închipui o apartenenţă parţială a Ucrainei la NATO.
Factorul Trump este imprevizibil
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut în repetate rânduri garanţii de securitate din partea NATO în cadrul “planului de victorie” pe care l-a conceput. Potrivit estimărilor generalului maior german Christian Freuding, directorul Centrului de planificare şi comandă al Bundeswehr, Ucraina se află “cu spatele la zid”. De aceea Zelenski îşi poate imagina o renunţare temporară la planurile de recucerire a teritoriilor aflate sub ocupaţie rusească. Preşedintele Rusiei, Putin, a cerut între altele ca Ucraina să nu adere la NATO, nici măcar parţial.
Cum se va comporta noua administraţie a SUA sub conducerea lui Donald Trump este cât se poate de incert. Cotidianul Wall Street Journal a relatat, citând surse din anturajul preşedintelui ales, că acesta vrea să “întârzie cu 20 de ani” aderarea Ucrainei la NATO. Şi nu este clar cum îşi propune el să obţină încetarea războiului din Ucraina, un obiectiv pe care l-a anunţat deja pe durata campaniei electorale.
Rutte: mai multe arme, mai puţine discuţii
În contextul actualei reuniuni a miniştrilor de Externe ai ţărilor NATO, care se desfăşoară la Bruxelles, noul secretar general al alianţei, Mark Rutte, a declarat că Ucraina nu are nevoie de noi dezbateri privind căile în vederea unui armistiţiu ci de mai multe arme şi sisteme antirachetă. “Ucraina nu are nevoie de noi idei privind un proces de pace. Noi trebuie să-i asigurăm Ucrainei tot ce-i trebuie pentru a avea o poziţie de forţă”, a declarat Rutte. Dintr-o astfel poziţie de forţă Ucraina ar trebui să iniţieze apoi negocieri cu agresorul rus.
Autor: Bernd Riegert / Sursa: Deutsche Welle
Îți recomandăm:
Donald Trump la cârma SUA: Un coșmar geopolitic pentru Germania
cuvinte cheie: Ucraina în NATO
