România între populism și pragmatism: Pericolul unui faliment în stil argentinian
Care este cea mai mare problemă a României? Homosexualii? Ajutorul pentru Ucraina? Rusia?
Marea problemă a României, de care nimeni nu a vorbit în această campanie electorală, este faptul că statul român trebuie să se împrumute foarte mult ca să finanţeze deficitul ce urmează să fie făcut la Bugetul general consolidat în anii următori.
De ce este nevoie ca statul român să se împrumute?
Veniturile Bugetului general consolidat sunt constituite în principal din:
- taxe şi impozite plătite de noi, populaţia, fie atunci când obţinem un venit (impozit pe salarii şi pe alte diverse venituri, contribuţii de asigurări sociale, contribuţii de sănătate, etc), fie atunci când consumăm ceva (TVA, accize, etc.);
- taxe şi impozite plătite de către antreprenori şi companii, cum ar fi impozitul pe profit şi pe veniturile microîntreprinderilor, impozit pe dividende, redevenţe, etc;
- sume primite de la Uniunea Europeană prin diverse programe, cum este celebrul de acum PNRR.
Cheltuielile Bugetului general consolidat sunt făcute in principal pentru:
- plata pensiilor părinţilor şi bunicilor noştrii;
- salariile personalului din sistemul bugetar, cum ar fi medicii, profesorii, pompierii, poliţiştii, funcţionarii publici, etc.;
- bunuri şi servicii, cum ar fi întreţinerea şi dotarea unor servicii publice esenţiale cum ar fi spitalele, şcolile sau drumurile;
- dobânzile la datoria publică. Categoria aceasta a cunoscut o creştere accentuată de la 10 miliarde de lei în 2017 la 33 miliarde în primele 10 luni ale anului 2024, şi a ajuns să aibă o pondere de aproape 7% din totalul veniturilor bugetare;
- construcţia diverselor lucrări publice, în această categorie pot fi menţionate de la proiecte de mare anvergură precum ar fi autostrăzile la proiecte de însemnătate locală, cum ar fi îndiguirea unui râu.
Deoarece nevoile societăţii româneşti au fost mult mai mari decât resursele disponibile, de-a lungul timpului cheltuielile bugetului general consolidat au fost mult mai ridicate decât veniturile. Acest lucru poate fi observat în graficul de mai jos, cel mai important aspect fiind faptul că acum 6-7 ani cheltuielile bugetare erau mai mari cu circa 10% decât veniturile, iar acum cheltuielile sunt mari cu circa 20% decât veniturile.
Graficul nr.1 – Evoluția veniturilor şi cheltuielilor Bugetului general consolidat în perioada 2017-octombrie 2024
Acest deficit a fost finanţat prin împrumuturi şi a condus la o creştere masivă a datoriei publice de la 285 miliarde lei în anul 2016 la 917 miliarde lei la sfârşitul lunii septembrie 2024.
Deşi nu ştim care este „muntele de aur pe care stă România”, rezerva de aur a statului de la BNR are 103.6 tone şi valorează 8.4 miliarde de euro, ceea ce reprezintă doar 4.5% din totalul datoriei publice. Deci, „muntele de aur” nu ne va scuti de împrumuturi.
Rom\nia populism. De unde s-a împrumutat statul român?
Prima sursă de împrumut a fost piaţa internă, banii au fost împrumutaţi direct de la populaţie (în principal prin intermediul programelor Fidelis şi Tezaur), de la fondurile de pensii locale, fondurile de investiţii locale, bănci locale şi alţi rezidenţi, cum ar fi societăţi de asigurări sau diverse companii.
Peste 8.2 milioane de cetăţeni români au împrumutat statul indirect prin intermediul pilonului 2 de pensii şi sunt în acelaşi timp contributori la Bugetul de Stat prin plata de taxe şi impozite, dar şi beneficiari prin încasarea de dobânzi de la Buget, deşi mulţi nu ştiu asta.
Spre exemplu Japonia îşi finanţează datoria publică aproape în totalitate de pe piaţa internă, dar România nu este Japonia, şi de aceea a trebuit să apelăm şi la alte pieţe.
Cea de-a doua sursă de finanţare este piaţa externă, de unde statul român se împrumută prin intermediul băncilor occidentale de la diverşi investitori din vest. Din totalul datoriei administraţiei publice circa 474 miliarde de lei, adică 51.7% este împrumutată de pe pieţele externe, de aceea accesul la aceste pieţe este esenţial.
Încrederea
Încrederea pe piaţa financiară este un element esenţial, iar creditorii, atât cei interni cât şi cei externi, trebuie să aibă încredere într-un stat şi în reprezentanţii acestuia ca să îl împrumute.
Întrebarea care se pune este dacă programul suveranist-distributiv care „ridică steagul adevărului, al iubirii, al trezirii conştiinţei, binelui şi frumosului în noi toţi care va reface economic spiritul românesc tradiţional” inspiră încredere? O listă de sloganuri aiuritoare venite dintr-o altă epocă poate inspira încredere cuiva care dă bani?
Răspunsul meu este NU.
Trecutul şi viitorul
Am asistat la ani de dezmăţ bugetar, situaţia a ajuns foarte urâtă pentru finanţele publice ale ţării, implicit pentru societatea românească şi ne apropiem de momentul plăţii.
Tinând cont că cheltuielile bugetare sunt cu minim 20% mai mari decât veniturile, este vital ca România să nu piardă accesul la pieţele financiare vestice, pentru că de acolo ne împrumutăm.
În acelaşi timp sunt necesare modificări serioase care trebuie neapărat să pornească de la reforma aparatului de stat prin reducerea privilegiilor: mai puţine agenţii şi autorităţi publice, eliminarea sinecurilor şi mai ales ducerea la îndeplinire a voinţei poporului prin impunerea pragului maxim de 300 de parlamentari. După aceea putem să vorbim despre cum facem să îmbunătăţim situaţia bugetară a ţării.
Alternativa este un delir populist, cu dobânzi în creştere (lucru care deja se întâmplă, dobânda la lei pentru titlurile de stat româneşti la 10 ani a ajuns în jur de 7.50% faţă de circa 6.30% la începutul anului 2024), împrumuturi mai scumpe, asta în cazul în care reuşim să ne împrumutăm şi o probabilă pierdere a accesului la finanţare. Este posibil să ajungem în situaţia Ungariei sau a Bulgariei să primim mai puţine sume de la Uniunea Europeană, urmarea fiind ca lucrările de infrastructură publică să se oprească. Va urma inevitabil o tăiere a cheltuielilor publice şi/sau o creştere masivă de taxe.
Cu mult timp înainte ca România să fie Rusia, România va fi Argentina! Din păcate nu ţara a cărei echipă de fotbal este campioană mondială, ci ţara care suferă un faliment răsunător.
Îți recomandăm:
România se află pe marginea prăpastiei: Fascinația pentru extrema dreaptă amenință viitorul țării
cuvinte cheie: România populism
