Alegeri 2024
Alegerile parlamentare care s-au desfășurat recent în Polonia, care prin temele de campanie au semănat mai degrabă cu un referendum pro sau contra Uniunii Europene, au atras atenția nu neapărat prin rezultatul final incert, naționaliștii de la PiS deși au câștigat scrutinul au pierdut, însă, majoritatea, ci mai degrabă prin prezența foarte mare la urne a alegătorilor polonezi.
Conform datelor oficiale prezența la vot la alegerile din data de 15 octombrie a depășit 74%, acesta fiind cel mai ridicat nivel de participare din Polonia de la prăbușirea comunismului în 1989, după ce partidele au reușit să mobilizezepentru prima dată un număr mare de alegători, în special electoratul tânăr, segmentul votanților cu vârsta cuprinsăîntre 18 și 29 de ani fiind mai mare decât grupul celor de peste 60 de ani, conform datelor furnizate de către un sondaj de opinie realizat de către IPSOS.
Mobilizarea fără precedent a polonezilor la urne contrastează foarte puternic cu prezența extrem de scăzută a românilor de la ultimele alegeri parlamentare desfășurate în data de 6 decembrie 2020, când procentul celor care și-au exprimat votul nu a fost mai mare de 33,30%, aceasta fiind cea mai mică prezență înregistrată după decembrie 1989 la acest tip de scrutin, marcând, totodată, regresul major pe care l-a consemnat în ultimii ani democrația din România.
Un alt ”record” negativ în ceea ce privește interesul românilor pentru participarea la viața politică a țării a fost stabilit cu ocazia alegerilor prezidențiale din anul 2019 când, de asemenea, a fost înregistrată cea mai scăzută prezență la vot la acest tip de alegeri atât în primul, cât și în al doilea tur, candidații care s-au aliniat la startul cursei pentru Cotroceni reușind cu greu să mobilizeze 51,19% dintre alegători să se deplaseze la urne pentru a-și exercita votul, în timp ce confruntarea finală dintre Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă a stârnit interesul doar pentru 54,86% dintre aceștia.
Decuplarea elitei politice aflate la conducerea țării de electoratul ale cărui interese ar trebui să le reprezinte în Parlament sau de la nivelul Administrației Prezidențiale devine tot mai evidentă dacă analizăm și comparăm nivelul de participare al alegătorilor la alegerile parlamentare și prezidențiale cu nivelul de participare al acestora la alegerile locale.
Astfel, dacă în cazul alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat, precum și în cazul primului tur pentru alegerea președintele României, participarea electoratului a urmat o curbă descendentă, în cazul alegerilor locale nivelul de participare a rămas relativ constant, conexiunea alegătorilor cu liderii locali fiind una mult mai puternică decât este cea în cazul parlamentarilor, o deficiență majoră care nu a putut fi remediată nici măcar în urma introducerii votului uninominal cu ocazia alegerilor din anul 2008, dar la care s-a renunțat extrem de rapid, pe 20 iulie 2015 fiind promulgată legea prin care se revenea la alegerile parlamentare pe listă.
Anul viitor, pentru prima dată după 20 de ani, românii vor fi chemați din nou la urne pentru a-și exercita votul în cadrul a patru runde de alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale, o situație care a stârnit deja foarte multe discuții în rândul partidelor politice, foarte mulți lideri din rândul partidelor aflate la guvernare, în special din rândul PNL, considerând că s-ar impune cuplarea acestor alegeri în diferite formule astfel încât electoratul să fie cât mai puțin solicitat să se deplaseze la urne, dar și pentru maximizarea scorului electoral pe care ar putea să îl obțină aceste partide.
Trendul descendent în ceea ce privește dorința românilor de a participa la alegerile prezidențiale de anul viitor este confirmat și de ultimul sondaj de opinie realizat în perioada 15 – 22 septembrie 2023 de către INSCOP Research. Astfel, dintre respondenții care au exprimat o preferință pentru candidații din listă, doar 47,7% dintre aceștia au declarat că vor merge sigur la vot, însă acest procent s-ar putea schimba în cazul apariței unor candidați surpriză care ar putea să-i scoată pe români din amorțire și să-i determine să meargă la urne pentru a-și exercita dreptul democratic de a vota.
De asemenea, surprize foarte mari în ceea ce privește participarea românilor la vot s-ar putea înregistrat și în cazul alegerilor europarlamentare programate a se desfășura în perioada 6-9 iunie 2024. Lipsa totală de interes a românilor pentru acest tip de scrutin s-a făcut remarcată la toate rândurile de alegeri pentru Parlamentul European, când prezența s-a situat în jurul a 27%-30% dintre alegători, cu excepția celor din anul 2019 când alegerile europarlamentare, dublate de un referendum care conținea două întrebări referitoare la funcționarea sistemului de justiție din România, s-au transformat într-un plebiscit la adresa lui Liviu Dragnea, șeful PSD de la acel moment.
Apariția pe scena politică din România a unui partid naționalist-suveranist, precum și intervenția directă a instituțiilor europene în chestiuni care privesc suveranitatea națională a statelor membre, în domenii cheie precum justiția, agricultura, mediul sau promovarea agresivă a drepturilor minorităților sexuale, ar putea genera un interes mult mai mare în rândul românilor pentru acest tip de alegeri decât la scrutinele precedente, în sensul exercitării unui vot de sancțiune la adresa Uniunii Europene.
De asemenea, un factor important care ar putea genera o mobilizare mult mai mare la alegerile europarlamentare ar putea să fie candidatura lui Klaus Iohannis pentru funcția de Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă, mulți dintre românii care se simt dezamăgiți sau ”trădați” de către actualul șef al statului ar putea să vadă în alegerile europarlamentare oportunitatea de a-l sancționa drastic pe cel care le-a înșelat așteptările.
Evoluția conflictelor militare din regiune, apariția unor candidați noi la alegerile prezidențiale, chiar și a unor noi partide care să reseteze din temelie întreaga scenă politică, precum și evoluția situației economice care s-ar putea deteriora într-o măsură foarte mare până la desfășurarea alegerilor de anul viitor, toți acești factori ar putea să-i determine pe români să iasă din această stare de lehamite față de viața politică, care în ultimii ani a predominat la nivelul întregii societăți, să urmeze exemplul polonezilor și să scrie istorie printr-o mobilizare exemplară la urne.
Îți recomandăm:
Programul economic AUR și minciunile populiștilor ne vor scufunda în datorii și faliment
cuvinte cheie: alegeri 2024
