Obțin băncile prea mult profit? Multinaționalele nu plătesc taxe și impozite suficiente? Voi spulbera două conspirații prin care ni se distrage atenția de la adevăratele probleme:
(A) Multinaționalele nu fac profit în România și nu plătesc impozite și taxe suficiente. Fals.
800 de multinaționale concentrează 1.000 mld. lei venituri, 1 milion de locuri de muncă și plătesc TVA, contribuții sociale și accize de aproape 120 miliarde lei, în lipsa cărora deficitul de anul trecut ar fi fost 200 miliarde lei, în loc de 80. Cu alte cuvinte, FALIMENT.
Despre profitul just nu mă pot pronunță, dar dacă ar face un profit brut de 4 ori mai mare (10% în loc de 2,5% în medie), adică dublu vs. media națională (un rezultat ipotetic EXCEPȚIONAL) ar contribui cu 16 mld. lei în plus, adică doar 1% din PIB. Nu aici e problema. Statul are cheltuieli cu personalul 120 miliarde lei, ANAF are de recuperat 70 miliarde lei, din care 58 provind de la top 1000 restanțieri, zero multinaționale pe listă. Firmele de stat cu pierderi sunt subvenționate cu 10 mld lei. Aici sunt marile probleme.
(B) Băncile fac profituri record, pe spinarea românilor, și trebuie taxate suplimentar. Un populism la care până și italienii s-au gândit recent, dar au renunțat rapid. Conspirația nu este adevărată și explic mai jos de ce în 5 puncte
1. Dacă îmi propui să facem o afacere cu profit de 20% din vânzări, asta nu-mi spune nimic. Voi întreba cât trebuie să investesc și care este riscul (în ce țară, în ce sector, în ce afacere investim), că să pot face aprecierea dacă este „supraprofit” sau ceva atractiv.
La fel trebuie făcută și discuția în cazul băncilor, care obțin un profit absolut în creștere, dar raportat la capitalul investit este mai mic decât media la nivel național. Profitul se raportează la capitalul investit (Return On Equity, ROE), nu judecăm în valoare absolută (nu spune nimic). Astfel, ROE obținut de bănci a fost mereu sub cel obținut de companiile din România. Deci, unde este “supraprofitul”? (vezi grafic 1)
2. Băncile sunt acuzate că fac profit mare că practică dobânzi enorme la credite și mici la depozite. FALS.
Diferența dintre cele 2 este la minimul ultimului deceniu în 2022 și 2023, acum ecartul e 3,4% dar 2.7% se duce la credite neperformante, deci rămâne sub 1% din credite pentru costuri operaționale și profit. Dobânda medie la credite este mică chiar, fiind sub inflație și similară cu dobânda titlurilor de stat care au risc zero. (vezi grafic 2)
3. Atunci, De unde vine profitul mai mare al băncilor în valoare absolută?
Din creșterea volumului de credite acordate companiilor, plus 65 mld. lei pe sold între 2019-2022, care este dublu vs. toată creșterea soldului între 2007-2019. Din cele 65 mld. lei credite adiționale pe sold, 55 mld. lei au garanții oferite de stat prin IMM Invest. Deci, pedepsim băncile că au finanțat companiile în covid (2020-2021) și război (2022) și au salvat economia, exact ceea ce și-a dorit și statul? (vezi grafic 3)
4. NU poți judecă randamentul capitalului într-un singur an, trebuie pe ciclu 10 ani.
Băncile au acum ROE cca 20%, dar media pe ultimul deceniu este 7,94% cu pierderi între 2010-2014. Ce facem, taxăm când e mai bine și le lăsăm singure când fac pierdere? Dublă măsură … dar avem pretenția să crediteze mereu economia, companiile și populația. (vezi grafic 4)
5. Reamintesc impactul ordonanței 13 din decembrie 2018 cu suprataxarea băncilor:
Moneda RON s-a depreciat instant cu 3%, BET a scăzut cu 20% , statul s-a finanțat mai scump și presă internațională plină de articole negative despre impredictibilitatea din România, de exemplu articolul din Bloomberg.
Îți recomandăm:
cuvinte cheie: profit bănci
