Rata de imigrare înregistrată de România va crește. Este concluzia prestigioasei publicații The Economist, într-o analiză reluată de jurnalistul Marco Badea pe propriul cont de socializare. Redăm textul publicat de Marco Badea în continuare:
Să vorbim puțin despre cum România este pe punctul de a trece de la o țară de emigranți la una de imigranți. Cu o generație în urmă, românii stăteau la cozi pentru mâncare. Astăzi, la București, s-au întors cozile, dar cei care se aşază nu mai sunt români. Pe o stradă, refugiații ucraineni se aliniază în fața unui centru de distribuire a ajutoarelor, iar în altă parte a Capitalei, nepalezi, oameni veniţi din Bangladesh și alți cetăţeni străini așteaptă în fața unui birou de imigrare pentru a-şi reînnoi permisele de muncă și de ședere, scriu jurnaliștii publicației britanice The Economist.
Economia României a crescut constant în ultimul deceniu, anul trecut creşterea economică fiind 4,7%
În 2010, PIB-ul pe cap de locuitor în România, ajustat în funcție de prețuri, era de 53% din media UE. Iar în 2021 a ajuns la 74%.
Între timp, populația a scăzut de la 23,2 milioane în 1990 la 19 milioane în prezent. Rata natalității s-a prăbușit după revoluția din 1989 și milioane de oameni au emigrat, mai scrie The Economist, care observă și faptul că țara noastră se confruntă acum cu o lipsă gravă a forței de muncă.
Hotelurile, barurile și restaurantele sunt într-o căutare disperată după muncitori, dar cel mai mare deficit este în construcții, susțin specialiștii, care precizează și că acest sector are nevoie de un minim de 100.000 de muncitori noi până la sfârșitul anului 2024.
Unii dintre angajatori se plâng că birocrația din România este atât de complicată, încât multe companii pur și simplu renunță la aduce noi imigranți ca forță de muncă. Pe de altă parte, unii dintre cei ajunși aici susțin că preferă să locuiască legal în România decât ilegal în altă parte.
Mulți dintre muncitorii care vin în România pentru a scăpa de sărăcia de acasă sunt bucuroși să accepte „orice fel de job”
Însă o problemă din ce în ce mai mare o reprezintă faptul că o parte din muncitorii care ajung în țara noastră pleacă după doar câteva luni pentru a-și încerca norocul, ilegal, în țările mai bogate.
În 2017, România avea o cotă de 3.000 de permise pe an pentru lucrătorii din afara UE. Dar anul trecut a ajuns la un nivel de 100.000 de permise.
Problema este că sistemul de asistenţă socială și taxele prea mari fac inutilă munca part-time, în special pentru mamele cu copii mici, susțin unele voci ale opoziție politice de la București, care mai adaugă faptul că „există un spațiu imens pentru a lua măsuri proactive pentru ca românii să ocupe aceste locuri de muncă”.
Mulți români mai emigrează încă pentru joburi mai bine plătite, dar alții se întorc acasă
Între timp, populația de origine străină a României continuă să crească, au ținut să mai sublinieze jurnaliștii de la The Economist. La sfârșitul anului 2022, în țară erau 113.520 de cetățeni din afara UE, o creștere de 110% înregistrată în doar cinci ani. Sunt, de asemenea, 54.765 de cetățeni ai UE, 113.000 de refugiați ucraineni și aproximativ 200.000 de imigranți din Moldova vecină (deși majoritatea au cetățenie română).
Mircea Mocanu, care conduce biroul Organizației Internaționale pentru Migrație a ONU din București, a estimat pentru The Economist că, excluzând moldovenii, până în 2030 vor fi circa 600.000 de muncitori străini în România.
Îți recomandăm:
cuvinte cheie: rata de imigrare România
