Ucraina a demarat procesul prin care Rusia poate fi exclusă din Consiliul de Securitate al ONU. Comunicatul a fost publicat pe site-ul Ministerului de Externe de la Kyiv:
Dizolvarea Uniunii Sovietice în decembrie 1991 a lăsat nerezolvată problema drepturilor și obligațiilor internaționale ale URSS. Din punctul de vedere al dreptului internațional, problema statutului de stat membru al ONU și de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, de care beneficiază Federația Rusă, rămâne nerezolvată.
Rusia consideră în mod fals că problema este rezolvată, făcând referire la faptul că, începând cu 24 decembrie 1991, și în mod public – începând cu 31 decembrie 1991, în Consiliul de Securitate al ONU a apărut o placă cu numele de țară pentru Federația Rusă. De fapt, conform Cartei ONU, nu a existat niciodată un motiv legitim pentru acest lucru.
Federația Rusă a preluat locul unui membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, ocolind procedurile definite de Carta ONU. Acest lucru s-a întâmplat pe baza unei scrisori obișnuite a președintelui RSFSR, Boris Elțîn, adresată Secretarului General al ONU, care a fost trimisă la 24 decembrie, în urmă cu 31 de ani.
Actuala Cartă ONU nu conține cuvintele “Federația Rusă”. Aceste cuvinte lipsesc, de asemenea, în special din articolul 23 al Cartei ONU, care enumeră membrii permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU.
Procedura legitimă pentru ca statul numit “Federația Rusă” să devină membru al ONU și să ocupe un loc printre membrii permanenți ai Consiliului de Securitate ar fi trebuit să urmeze pașii definiți de Carta ONU.
În decembrie 1991, apelul Federației Ruse cu privire la intenția de a continua calitatea de membru al URSS în cadrul ONU trebuia să fie examinat în mod corespunzător de către Consiliul de Securitate și Adunarea Generală, în conformitate cu articolul 4 din Carta ONU. Acesta prevede că admiterea statelor iubitoare de pace ca membri ai ONU se realizează printr-o decizie a Adunării Generale, la recomandarea Consiliului de Securitate, și numai în acest mod.
Aceasta a fost calea legitimă urmată, printre altele, de noile state membre ale ONU, Republica Cehă și Slovacia, după ce statul membru al ONU numit “Cehoslovacia” a încetat să mai existe.
Prin urmare, Federația Rusă nu a parcurs niciodată procedura legală pentru a fi admisă ca membru și, prin urmare, ocupă în mod ilegal locul URSS în Consiliul de Securitate al ONU. Din punct de vedere juridic și politic, nu poate exista decât o singură concluzie: Rusia este un uzurpator al locului Uniunii Sovietice în Consiliul de Securitate al ONU.
În niciun caz acordul grupului de țări din fosta URSS de la Almaty din decembrie 1991, care nu a fost ratificat de Parlamentul Ucrainei, nu ar putea înlocui Carta ONU. Cu toate acestea, acest lucru ar fi devenit totuși baza pentru Boris Elțîn, pe atunci președinte al RSFSR, pentru a se adresa secretarului general al ONU cu privire la “continuitatea” apartenenței URSS. La acea vreme, nici RSFSR nu era membră a Organizației.
De asemenea, avizul consilierului juridic al Secretariatului ONU cu privire la temeiurile juridice pentru prezența Rusiei în cadrul ONU nu înlocuiește actuala Cartă a ONU. De asemenea, acesta nu ar putea servi drept bază pentru consimțământul tacit de a admite Rusia ca membru, nici pentru Secretariatul ONU, nici pentru statele membre ale ONU, inclusiv pentru membrii Consiliului de Securitate.
De fapt, a fost un caz fără precedent în istoria ONU, când o țară și-a impus statutul de membru al Organizației printr-o decizie unilaterală, iar statele membre ONU au fost private de dreptul statutar de a se exprima prin vot în Adunarea Generală cu privire la intenția RSFSR de a fi admisă ca membru într-un mod care nu este prevăzut de Cartă.
Dreptul Federației Ruse de a adera la ONU în general este, de asemenea, îndoielnic, deoarece nu a reușit să îndeplinească principalele criterii de aderare la organizație. Alineatul 1 al articolului 4 din Cartă prevede în mod clar că statutul de membru al ONU este deschis tuturor statelor iubitoare de pace.
Acțiunile Federației Ruse sunt contrare conceptului de stat “iubitor de pace”. Trei decenii de prezență ilegală a acesteia în ONU au fost marcate de războaie și de confiscarea teritoriilor altor țări, de schimbarea prin forță a granițelor recunoscute la nivel internațional și de încercările de a-și satisface ambițiile invazive și neo-imperiale.
În prezent, Ucraina suferă de o invazie la scară largă din partea Federației Ruse. Aceasta a fost precedată de 8 ani de agresiune armată împotriva statului nostru.
Încercarea Federației Ruse de a anexa Republica Autonomă Crimeea și orașul Sevastopol, regiunile Donețk, Zaporijia, Luhansk și Herson ale Ucrainei ca urmare a amenințării sau a utilizării forței, precum și controlul militar ulterior și ocuparea temporară a acestor teritorii de către Federația Rusă reprezintă o încălcare a suveranității, integrității teritoriale și independenței politice a Ucrainei, precum și a principiilor și normelor general recunoscute ale dreptului internațional.
Războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei reprezintă o încălcare a obiectivelor și principiilor Cartei ONU, fără precedent de la semnarea acesteia în 1945, și privează Rusia de dreptul de a fi numită un stat iubitor de pace
Acțiunile Federației Ruse din 2014 și 2022 au fost deplânse de comunitatea internațională. Acest lucru este evidențiat în special de două rezoluții ale Adunării Generale a ONU: “Integritatea teritorială a Ucrainei” din 27 martie 2014 și “Integritatea teritorială a Ucrainei: apărarea principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite” din 12 octombrie 2022.
Federația Rusă ignoră toate încercările comunității internaționale care vizează revenirea sa la principiile dreptului internațional și la principiul iubirii de pace.
Rezoluția Adunării Generale a ONU “Agresiunea împotriva Ucrainei” din data de 2 martie 2022 a cerut Federației Ruse să înceteze agresiunea armată împotriva Ucrainei, să dezobatizeze toate teritoriile ucrainene, să își retragă imediat, complet și necondiționat toate forțele militare de pe teritoriul Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional.
La 16 martie 2022, Curtea Internațională de Justiție a Organizației Națiunilor Unite a ordonat Federației Ruse să își retragă imediat trupele de pe teritoriul Ucrainei și să înceteze ostilitățile.
Federația Rusă refuză în mod sfidător să se conformeze ordinului obligatoriu al Curții Internaționale de Justiție a ONU și rezoluției Adunării Generale a ONU.
Declarațiile oficiale ale Kremlinului care justifică atacurile aeriene și atacurile cu rachete, șantajul energetic global și “jocurile foamei” prin blocarea exportului de produse agricole ucrainene, indică faptul că acțiunile Rusiei nu numai că reprezintă un genocid al poporului ucrainean, dar au devenit și o amenințare directă la adresa păcii și securității internaționale.
Federația Rusă comite în mod regulat acte de terorism împotriva cetățenilor din Ucraina și din alte țări
Printre aceste crime se numără doborârea zborului MH17 al Malaysia Airlines, atacul terorist de lângă Volnovakha, bombardarea cartierelor rezidențiale din microdistrictul Skhidniy din Mariupol, exploziile din timpul mitingului pentru unitatea Ucrainei din Harkov, exploziile din clubul “Stina” din Harkov, atacurile masive cu rachete asupra infrastructurii civile critice din Ucraina și alte acte teroriste.
Geografia crimelor comise de Federația Rusă împotriva păcii și securității internaționale depășește cu mult granițele Ucrainei.
Este vorba, de asemenea, despre continuarea politicii URSS de ocupare ilegală a insulelor nordice ale Japoniei, precum și despre alimentarea instabilității pe teritoriul fostei URSS – Abhazia și Osetia de Sud, Transnistria și Nagorno-Karabah, manipulări pe tema presupusei discriminări a populațiilor rusofone din țările din regiunea Mării Baltice și a Mării Negre, tentative de lovitură de stat în Muntenegru etc.
Nu trebuie să uităm agresiunea armată a Federației Ruse împotriva Republicii Cecene Ichkeria, ocuparea teritoriilor acesteia și genocidul împotriva poporului cecen, precum și susținerea regimului criminal al lui Bashar Assad și numeroasele crime împotriva poporului sirian.
Federația Rusă alimentează conflicte în Africa de zeci de ani. Acțiunile sale continuă să destabilizeze Burkina Faso, Libia, Mali și Republica Centrafricană
Cauzele profunde ale tuturor acestor crime se află nu numai în politica Federației Ruse de a incita conflicte, ci și în blocarea sistematică a deciziilor necesare pentru rezolvarea acestora.
Din 1991, Rusia și-a folosit dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU de 31 de ori, aproape de două ori mai mult decât orice alt membru permanent al Consiliului de Securitate.
Exemple clare ale acestui abuz al dreptului de veto au fost blocarea unei rezoluții de înființare a unui tribunal care să investigheze doborârea zborului MH17 al Malaysia Airlines; recunoașterea crimelor în masă de la Srebrenica drept genocid și o condiție prealabilă pentru reconcilierea națională în Bosnia și Herțegovina; răspunsul la situația politică și umanitară din Venezuela; extinderea mandatului misiunii de observare a ONU în Georgia într-un moment critic pentru această țară; consolidarea regimului de sancțiuni împotriva RPDC, precum și 16 rezoluții privind Siria.
În stadiul actual al agresiunii, Federația Rusă, convinsă de impunitatea sa, a trecut la șantajarea comunității internaționale prin amenințarea cu utilizarea armelor nucleare
Este doar o chestiune de timp când acțiunile Federației Ruse vor distruge întregul sistem ONU – o instituție interguvernamentală globală unică și unică, care unește toate țările lumii la masa negocierilor.
Problema soartei Rusiei în cadrul Organizației Națiunilor Unite ar trebui rezolvată în contextul general al responsabilității sale pentru încălcări grave ale normelor și principiilor dreptului internațional, precum și pentru crimele comise pe teritoriul Ucrainei, în special pentru crime de război și crime împotriva umanității, precum și pentru genocid.
Ucraina face apel la statele membre ale ONU să reia aplicarea Cartei ONU în contextul legitimității prezenței Federației Ruse în cadrul ONU, să priveze Federația Rusă de statutul de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU și să o excludă din ONU în ansamblul său.
Presupunem că eliminarea Federației Ruse din Consiliul de Securitate al ONU nu va avea efect retroactiv asupra deciziilor adoptate anterior de acest organ și nu va atrage după sine anularea sau revizuirea rezoluțiilor Consiliului de Securitate adoptate până în prezent.
Credem că, ghidată de principiul egalității membrilor ONU, Federația Rusă ar trebui să urmeze aceeași cale juridică internațională pentru admiterea ca membru al Organizației ca și alte țări
În același timp, revenirea Federației Ruse la ONU în viitor poate fi luată în considerare numai dacă aceasta respectă criteriile de aderare la ONU. Respectarea procedurii definite de Carta ONU va restabili dreptul fiecărui stat membru de a vota în Adunarea Generală a ONU dacă să admită sau nu Federația Rusă la ONU – un drept statutar de care au fost privați în urmă cu 31 de ani.
Numai după ce Rusia va îndeplini condițiile de aderare la Organizație, cuprinse în paragraful 1 al articolului 4 din Carta ONU, Rusia va putea fi admisă ca membru prin decizia Adunării Generale a ONU, la recomandarea Consiliului de Securitate al ONU, așa cum prevede paragraful 2 al articolului 4 din Carta ONU.
Ucraina inițiază un proces complex menit să atingă obiectivele acestei declarații și, în acest context, este pregătită să coopereze cu alte țări pentru a proteja împreună Carta ONU și dreptul internațional de influența distructivă a Federației Ruse.
Îți recomandăm:
cuvinte cheie: Rusia consiliul de securitate al onu
