De ce se teme Liiceanu de efectele analfabetismului funcțional
Ce înseamnă că 70% dintre români nu citesc nicio carte pe an? Dar că aproape jumătate dintre elevii români sunt analfabeți funcționali? Gabriel Liiceanu spune că „în linie dreaptă vom ajunge la dispariția acestei nații”.
Diagnosticul pare terminal, fără scăpare, mai ales într-o țară care nu vrea să investească în educație și în care, după cum amintea fondatorul Editurii Humanitas, „avem un ministru al educației care este adus și pus acolo să-i apere pe cei care au furat timpul celor care au muncit ani de zile, hoți ordinari care merg de la personaje medii în ierarhia socială până la premieri”. Este vorba despre cei trei premieri care au rămas în funcție chiar după ce plagiatele lor au fost scoase la iveală: Victor Ponta, Mihai Tudose și Nicolae Ciucă.
Testele PISA arată că elevii români de 15 ani sunt tot mai slab pregătiți. Față de 2015, de pildă, când analfabetismul funcțional se situa la 41%, în 2018, procentajul celor care nu pot explica și nu pot înțelege un text pe care îl citesc la prima vedere a crescut la 44%
PISA (Programme for International Student Assessment) este o evaluare internațională a elevilor care este standardizată la nivel internațional și care se face pentru a măsura cât de bine sunt pregătiți elevii cu vârsta de 15 ani să facă față provocărilor din viața lor. Nu avem încă rezultatele pentru 2022, dar cei 44% care în 2018 erau considerați analfabeți funcționali vor vota în 2024. Câți dintre ei vor putea deosebi o informație falsă de o știre bine documentată? Câți dintre ei vor deveni masă de manevră pentru partidele naționalist-populiste și câți vor fi victime ale propagandei ruse?
Câți dintre cei 69% dintre românii care recunosc că nu au citit nicio carte în ultimul an votează în cunoștință de cauză și câți se lasă antrenați de televiziunile care fac jocuri politice pe bani mulți virați de marile partide?
Gabriel Liiceanu: Degradarea democrației e un proces lent, dar vizibil, care începe la televizor și pe rețelele sociale, cu efecte la urne. Nu sunt aleși cei mai buni, ci aceia care au suficiente instrumente de convingere, de manipulare, de răsturnare a adevărului cu susul în jos. Electoratul cel mai permeabil este și cel mai puțin educat, care cade ușor în capcanele conspiraționiste, în logica populiștilor sau în cea a extremiștilor. Complicitatea votanților pare nevinovată, fiindcă răspunde unor scamatorii greu de perceput. Așa a reușit Liviu Dragnea în 2016 să aducă o majoritate PSD la putere.
Analfabetismul a fost cultivat de majoritatea guvernelor postdecembriste, astfel că în mediul rural abandonul școlar a ajuns la 26%
Doar 11% din totalul elevilor români se încadrează la „nivelul funcțional al literației”, potrivit ultimului studiu național. Aproape 1,5 milioane de români au doar patru clase și peste 200.000 nu au niciun fel de școală.
Sistemul de învățământ este bulversat periodic de schimbări care nu produc progrese. Noul proiect de lege politizează și mai mult educația, de la inspectori, la directori de școli, totul se împarte conform algoritmului politic iar examenele de titularizare sunt adesea manevrate în defavoarea celor care obțin cele mai bune note la examene.
Contraselecția începe din educație și se prelungește până la cel mai înalt nivel. Premierul Nicolae Ciucă este exemplul cel mai elocvent: un general de armată, cu un doctorat făcut între două manevre militare, acuzat de plagiat și cu o încercare de mușamalizare în justiție.
„Dacă acestea sunt mecanismele după care funcționează societatea română, nu există nicio speranță ca ea să fie condusă de oameni care au competența de a face treabă. Avem un premier care nu poate spune trei propoziții coerente. Deci ce sperăm plecând de aici?”, se întreabă scriitorul și filosoful Gabriel Liiceanu, fără să aibă iluzia că ar exista vreo modalitate prin care meritocrația să ia locul mediocrității.
Alegerile următorilor zece ani vor fi dictate de un electorat parțial analfabet funcțional, sărac și dependent de ajutoarele guvernamentale, care va vota politicieni incapabili să vină cu soluții de transformare. Există însă o rază de speranță, fiindcă până acum cei mai mulți români au fost mereu mai euro-atlantiști decât aleșii lor, ceea ce ar putea însemna că azimutul NATO și UE va fi menținut, indiferent de guvernările care vor veni.
Sursa: Deutsche Welle / Autor: Sabina Fati
Îți recomandăm:
Atitudini ale publicului românesc față de SUA, UE, NATO și Rusia în vreme de criză
cuvinte cheie: Liiceanu
