În rândul românilor, cota de încredere în SUA, NATO și UE se află la un nivel înalt, în timp ce încrederea în Rusia s-a prăbușit.
CPD SNSPA a realizat o evaluare comparativă a datelor din mai multe sondaje de opinie realizate în trei momente diferite – înainte de pandemia de Covid-19 (2019), după doi ani de influență a pandemiei, a restricțiilor și a tuturor controverselor media (2021), respectiv, după începerea războiului din Ucraina (2022). Ne-a interesat să vedem cum a evoluat încrederea în Vest (UE, NATO, SUA), respectiv în Est (Rusia). Mai mult, ne-a interesat să vedem structura publicului care are încredere în Vest, respectiv în Est, și să evaluăm care sunt parametrii care influențează această încredere.
Concluziile arată că publicul român este dominat de atitudini pro-occidentale, chiar și după mai mulți ani de narative antioccidentale, generate de efectele socio-economice ale pandemiei, de ascensiunea mesajelor populiste și de provocările asociate noilor crize. Peste jumătate dintre români au încredere în Vest. Încrederea în Rusia s-a prăbușit după începerea războiului. Două treimi dintre români au încredere în NATO și UE, jumătate dintre ei au încredere în SUA.
- Segmentul pro-american are în continuare o componentă mai pronunțată de public vârstnic. Și tinerii au mai multă încredere în UE, NATO, SUA comparativ cu media populației.
- Printre predictorii încrederii în actori geopolitici vestici se numără educația superioară, atitudinile non-populiste și consumul ridicat de media. Persoanele active și pensionarii au încredere peste medie în Vest.
- Grupul cu atitudini pro-ruse este în continuare mic, cu o reprezentare mai mare a tinerilor inactivi (tinerii fără loc de muncă sau educație superioară), a persoanelor cu atitudini populiste și a votanților partidelor populiste sau minorității maghiare.
Publicul cu încredere în Vest
• Atitudinile pro-vestice încă sunt puternice și dominante în rândul publicului românesc. Două treimi dintre români au încredere în NATO și UE. Jumătate dintre ei au încredere în SUA.
• Segmentul pro-american are în continuare o componentă mai pronunțată de public vârstnic. Și tinerii au mai multă încredere în UE, NATO, SUA comparativ cu media populației.
• Printre predictorii încrederii în actori geopolitici vestici se numără educația superioară, atitudinile non-populiste și consumul ridicat de media. Persoanele active și pensionarii au încredere peste medie în Vest. Votanții PNL, PSD și USR au încredere peste medie în Vest.
• Atunci când se află în fața unei alegeri explicite, românii optează pentru modelul occidental.
Publicul cu încredere în Rusia
• Grupul cu atitudini pro-ruse este în continuare mic, cu o reprezentare mai mare a tinerilor inactivi (tinerii fără loc de muncă sau educație superioară), a persoanelor cu atitudini populiste și a votanților partidelor populiste sau minorității maghiare.
• Dacă în 2019 si 2021 segmentul pro-rus avea în componență mai mulți tineri, tendința a dispărut în 2022. Tinerii cu educație superioară nu mai au încredere în Rusia!
• In 2019 în rândul „gulerelor albastre” se înregistra un nivel mai ridicat de încredere în Rusia comparativ cu media populației – în 2022 această încredere a coborât la nivelul mediei.
• Atitudinile populiste și votul pentru AUR devin predictor pentru încrederea în Rusia.
Rezultatele complete ale studiului pot fi accesate aici: Atitudini ale publicului românesc față de SUA, UE, NATO și Rusia în vreme de criză
Îți recomandăm:
Gorbaciov, liderul comunist căruia nu i-a ieșit mai nimic din ce își propusese cu adevărat
cuvinte cheie: SUA NATO UE RUSIA
