Săptămâna de lucru de patru zile devine un subiect fierbinte pentru angajatori. Un argument în favoarea săptămânii reduse de lucru arată că majoritatea angajaților vor fi mai productivi. Însă nu toată lumea este de acord cu asta. Cei care dezbat despre modul în care ne vom îndrepta către modalități de viață durabile din punct de vedere ecologic susțin fără rezerve că săptămâna de lucru de patru zile are un rol crucial de jucat. Ei susțin aproape unanim că a lucra mai puțin este atât necesar, cât și de dorit din perspectiva mediului.
Dar, ce înseamnă săptămâna de lucru de patru zile pentru viitorul muncii?
Mai multe companii și guverne occidentale caută răspuns inițiind diverse teste sau programe pilot. Dacă înainte de pandemie, nu puteam ieși din modelul de lucru al secolului trecut, în ciuda investițiilor sporite în tehnologie și a unei mobilități în creștere în rândul angajaților, ultimii doi ani au impus noi moduri de lucru și de colaborare între angajator și angajat. Și de atunci, mulți dintre angajați s-au bucurat lucrând din confortul de acasă. În acest timp alții, au experimentat interimatul: lucrul hibrid. Astfel, săptămâna tradițională de lucru de cinci zile cu cele opt ore la birou a început să pară demodată. Totul s-a schimbat. Iar tehnologia poate schimba lucrurile în continuare.
Succesul Islandei, care a încercat săptămâna de lucru de patru zile a încurajat oamenii să gândească diferit despre cum, când și de unde să lucreze
Ca urmare, angajații cer mai multă flexibilitate. Angajații cer un echilibru mai bun între viața profesională și viața privată. Aceștia solicită mai multe opțiuni pentru a decide când, unde și cum să-și facă cel mai bine treaba. Din ce în ce mai mulți își doresc o trecere permanentă către modele de lucru mai diverse și mai flexibile.
Desigur, nu orice experiment cu muncă flexibilă are rezultatele dorite. Franța a introdus și ea programe pilot cu săptămâna de lucru de 35 de ore. Francezii au sperat să genereze mai multe locuri de muncă. Unii ar spune că rezultatul a fost că angajații au avut parte doar de mai multe vacanțe. Aceiași ar spune, în același timp, că angajații au oferit mult mai puțină performanță.
Programele pilot din ultimii ani, ale căror rezultate vor fi analizate și dezbătute mult timp de acum încolo. Acestea indică într-adevăr nevoia unei evoluții a muncii. Dar indică și nevoia companiilor de a asculta, de a învăța și de a se adapta la ceea ce își doresc angajații.
Constrângerile de mediu si nevoia angajaților de a lucra mai puțin și flexibil, va avea un impact semnificativ asupra afacerilor
În mod realist, săptămâna de muncă de patru zile este mai bună pentru unii decât pentru alții. La fel cum munca la distanță nu funcționează pentru toți este posibil ca săptămâna de lucru de patru zile să nu funcționeze pentru toți. Este doar o fațetă a problemei. Iar efectele trebuie studiate din toate punctele de vedere.
Companiile românești se confruntă și ele cu noi provocări într-o lume în schimbare, dar și cu o economie globală instabilă. Mai mult decât oricând, managerii lor trebuie să fie creativi. Managerii trebuie să caute factorii cheie pe care să-i înțeleagă pentru a depăși provocările actuale. Este necesar să aibă la îndemână scenarii, să-și alinieze continuu resursele interne la constrângerile mediului extern și să încerce lucruri diferite. Mai pe scurt, trebuie să se diversifice.
Pentru început organizațiile vor încerca schimbarea, dar numai pentru a atrage și reține talentele, Vor oferi opțiuni și flexibilitate. Dar nu și săptămâna scurtă de lucru de patru zile
În acest fel vor căuta să aibă mai mult succes atunci când vine vorba de ceea ce contează cu adevărat pentru angajați, dincolo de salariu. Oferirea de muncă flexibilă, care presupune a permite oamenilor să aleagă la ce oră încep și termină lucrul, la ce lucrează, cu cine și cât de des, înseamnă redefinirea modului în care companiile din aproape fiecare industrie concurează pentru a atrage talente. Și într-o lume în care 75% dintre angajatori raportează dificultăți la angajare, flexibilitatea va conta probabil din ce în ce mai mult în următorii 2-3 ani.
Despre săptămâna de lucru de patru zile, vom auzi însă, ceva mai încolo. Atât angajații cât și o parte însemnată dintre companii nu sunt pregătiți încă pentru acest pas
Unii oameni se vor simți stresați sau copleșiți încercând să se încadreze în 32 de ore cu ceea ce făceau în 40. Ca rezultat, ei pot ajunge să lucreze tot 40 sau chiar mai multe ore în fiecare săptămână pentru a-și termina toate sarcinile. Pe de altă parte, cei care dezbat despre modul în care ne vom îndrepta către modalități de viață durabile din punct de vedere ecologic spun ca săptămâna de lucru mai scurtă are un rol crucial de jucat. Ei susțin aproape unanim că a lucra mai puțin este atât necesar, cât și de dorit din perspectiva mediului, țintele UE, obligatorii pentru emisiile de gaze cu efect de seră, pentru energia regenerabilă și eficiența energetică fiind cealaltă mare provocare pentru companii, în special pentru producătorii industriali.
Așadar, gestionarea resursei umane și provocările de mediu sunt cei doi factori importanți care se suprapun peste celelalte efecte negative generate de război, inflație, lanțuri de aprovizionare și energie. Sunt factori pe care nu-i putem trece cu vederea în gestionarea afacerilor.
cuvinte cheie: săptămâna de lucru de patru zile
Îți recomandăm:
Este România pregătită pentru programul de 4 zile lucrătoare pe săptămână?
