Se îndreaptă lumea spre deglobalizare? China trage cu dinții pentru a acapara piețele
În ultimii ani am văzut globalizarea ca pe un proces continuu în care lumea părea să conveargă din punct de vedere economic. Și asta datorită interdependenței mai mari pe care au creat-o mișcările de capital, bunuri, servicii și oameni, dincolo de frontiere între economiile mondiale.
Am perceput globalizarea ca pe un proces prin care distanța geografică, culturală, economică și instituțională dintre țări părea să se micșoreze iar interconexiuniile sistemice făceau ca ceea ce se întâmplă într-o țară să le influențeaze pe toate celelalte din sistem.
Asistăm la sfârșitul globalizării? Devine lumea devine mai fragmenatată?
Globalizarea a adus cu sine oportunități, dar și riscuri. Globalizarea într-adevăr tinde să promoveze creșterea economică. Dar nu acoperă peste tot in lume cele trei dimensiuni esentiale, precum integrarea economică, socială și politică, generând astfel reacții adverse, unele chiar extremiste.
De ceva timp însă, se pare că apetitul pentru mai multă globalizare se destramă în economiile occidentale, din cauza percepției că globalizarea a sărăcit clasele de mijloc ale căror locuri de muncă și venituri au fost împinse în jos atât de migranții care lucrează mai ieftin, cât și de multinaționale care delocalizează multe activități către țări cu costuri mai mici.
La o analiză mai atentă vedem însă că în piețele emergente și în China principiile globalizării nu par a fi abandonate. Din contră, chinezii vor căuta să împingă globalizarea cât de departe pot, cumpărând din ce în ce mai multe active în Europa, dominând Africa și Asia. Vor continua să joace activ pe actuala slăbiciune economică mondială și pe rivalitatea dintre Europa, SUA și Rusia.
În anii urmatori, pentru a iesi din starea actuală și pentru a accelera redresarea economică, e posibil să avem nevoie de mai multă globalizare, dar una care să servească la depășirea riscurilor și decalajelor sociale și să devina un instrument pentru obținerea prosperității. Deoarece am văzut până acum că țările cele mai conectate la fluxurile globale au crescut mai rapid, nu cred ca a intoarce spatele globalizării este direcția bună de urmat însă incertitudinea ne obligă în același timp să diversificăm.
Cu ce fel de riscuri ne vom confrunta în afaceri? Imaginea de ansamblu este mult mai complexă decât tendința de deglobalizare
Dacă globalizarea a adus costuri mai mici, inflație minimă, o creștere mai puternică și un grad mai mare ocupare a forței de muncă în întreaga lume, este probabil ca procesul de deglobalizare să aducă contrariul. Consumatorii vor cheltui mai mult pe acelasi coș de consum, afacerile vor fi supuse unor incertitudini și restricții mai mari, iar politica va fi mereu în pericol de a se agăța de naționalism.
În anii pandemiei am crezut că daca avem de-a face cu mai multă incertitudine, va exista ceva mai puțin comerț. Dar odată cu trecerea timplui am început să găsim câteva răspunsuri mai puțin evidente la prima vedere și chiar situații în care odată cu creșterea incertitudinii am avut de fapt, mai mult comerț decât ne așteptam. Așadar, am înteles că atunci când există mai multă incertitudine, companiile sunt nevoite să încerce lucruri diferite, să diversifice, altfel stimularea excesivă a consumului face ca oferta să nu poată crește în ritmul cererii.
Îți recomandăm:
Astăzi spunem că lanțurile de aprovizionare sunt încurcate și suntem nesiguri despre ce se va întâmpla în lume
Un prim instinct ne impinge să ne închistăm, să tragem totul înapoi acasă, dar există acea forță, numită simplu, diversificare.
În perioada următoare, Europa poate păstra operațiuniile cu China, dar ar trebui să se uite mai des spre Australia, America de Sud sau poate chiar să exploreze mai mult către Africa. Practic să redescopere aceste continente!
Lanțurile de aprovizionare cu care lucrăm astăzi și cu care am lucrat în ultimii ani sunt ca și cum am avea toate ouăle într-un singur coș și astfel totul trebuie să funcționeze perfect. Dar s-a dovedit că nu e viabil și că e timpul diversificării!
Începe procesul de deglobalizare?
Asadar, astăzi globalizarea ar putea sa fie în cel mai bun caz într-o pauză, dar la fel de bine s-ar putea să ajungem în curând la un punct în care economia mondiala să pornească în sens invers, să se fragmenteze generând astfel costuri semnificative pentru afaceri. Multe tendințe geopolitice sunt astăzi accelerate in directii opuse.
Astfel, trăile producătoare de petrol se confruntă cu spectrul tranziției energetice spre energia verde. Zona euro este nevoită să facă față problemelor fundamentale legate de coeziunea sa, probleme rămase nerezolvate de ani de zile. Reziliența mai mare a economiilor asiatice în fața crizei se pare că accelerează concentrarea a mai mult de jumătate din PIB-ul global în regiunea Asia-Pacific.
Cea mai importanta insă dintre toate este tensiunea dintre Statele Unite și China care creste exponențial și generează noi probleme legate de proprietatea corporativă și de partajarea tehnologiei
Disensiuniile dintre cele mai mari două economii din lume ne duc spre un oarecare proces de deglobalizare și perturbă funcționarea eficientă a majorității instituțiilor globale.
Este posibil, totuși, să apară noi obiceiuri de cooperare în afara structurilor existente, cu un val de inovare atât în politici, cât și în tehnologii care sa creeze noi oportunități, prin urmare, imaginea de ansamblu este mult mai complexă decât tendința de globalizare inversă.
În comerț, impulsul pentru noi acorduri bilaterale și multilaterale continuă, așa cum ne demonstrează recentul acord UE-Japonia și formarea Parteneriatului transpacific, chiar și fără Statele Unite.
Dacă Regatul Unit va reuși să se alăture acestuia din urmă, va fi un indiciu încurajator că sunt posibile acorduri comerciale noi și inovatoare iar globalizarea își urmează cursul chiar dacă criticii afirmă că tratatul acordă garanții excesive investițiilor companiilor străine, plasând interesele comerciale deasupra intereselor cetățenilor. De asemenea, acordul comercial cu Japonia, care elimină tarifele, transmite un semnal puternic că două dintre cele mai mari economii ale lumii resping protecționismul.
Îți recomandăm:
cuvinte cheie: deglobalizare
