Protestele împotriva lui Putin capătă forță: „Nu suntem Coreea de Nord, acolo, toată lumea își iubește liderul, dar la noi, dimpotrivă, 80% îl urăsc”
Acest articol este scris sub pseudonim, de către Sasha Lesnky, un cetățean din Rusia, pentru The Spectator. Acesta ar risca să fie condamnat la 15 ani de închisoare dacă și-ar divulga numele.
Protestele împotriva lui Putin devin tot mai vizibile. Pentru prima dată, Putin riscă să devină o dezamăgire pentru toate părțile spectrului politic. Cei care pledează pentru război văd eforturile sale militare în Ucraina ca fiind slabe și inadecvate. Cei care se opun ei văd aceleași acțiuni drept crime de război, atât împotriva Ucrainei, cât și împotriva Rusiei, patria lor.
Războiul presupune costuri imense
Doar în aprilie, Rusia a primit venituri din petrol și gaze cu 133 de miliarde de ruble mai puțin decât se aștepta. O scădere a nivelului de trai este inevitabilă. Anterior, orice disidență împotriva regimului a fost neutralizată de intrările de numerar și de „pactul” lui Putin cu poporul rus: „Acceptați conducerea mea. În schimb, veți primi majorări de pensii, salarii.”
Acest lucru nu înseamnă că o revoluție va avea loc în Rusia. Diferitele grupuri sociale au motive diferite pentru a protesta. O mare parte dintre disidenți provine din micările de extremă dreaptă. Acestea demonstrează împotriva „elitelor corupte” care „au trădat din nou armata”. Aceasta este o teorie tradițională a înjunghierii pe la spate, conform căreia armata rusă a eșuat din cauza politicienilor corupți.
Dar tulburările vin și din alte părți
În regiunea Tula, o mamă a distrus semnele Z (simboluri ale războiului lui Putin) de pe ferestrele grădiniței copilului ei. A fost acuzată de către administrația școlii că gestul său este echivalent cu „pângărirea simbolurilor statului”. Femeia a răspuns prompt că a aceasta este „propagandă de stat care spurcă grădinița”. Femeia a primit o amendă de 6000 euro. În rândul publicului larg, există foarte puține semne că oameni susțin activ agenda războiului. Rareori se vede tricouri „Z” sau semnul Z pe mașinile cetățenilor. Într-adevăr, au existat numeroase rapoarte despre vandalizarea unor astfel de mașini.
Odată cu demonstrațiile deschise, au început să apară și alte forme mai radicale de protest
O serie de atacuri incendiare au fost îndreptate împotriva birourilor de recrutare din Rusia (cel puțin douăsprezece cazuri confirmate), menite să distrugă singurele baze de date pe hârtie a potențialilor conscriși.
Îți recomandăm:
Rușii dau foc birourilor de recrutare pentru a nu fi trimiși pe front
Și mass-media răspunde în diferite moduri. Un important site de știri din Rusia, Lenta.ru, a publicat recent critici dure la adresa lui Putin și a războiului său (articolul a fost rapid eliminat, dar rămâne în arhivele internetului). Articolul, critic la adresa lui Putin, inițial atribuit unui atac al hackerilor, a fost asumat de doi dintre angajații Lenta.ru. Aceștia au spus că scopul lor a fost să-i unească pe toți cei care se opun războiului.
Apoi mai există mass-media provincială, în afara radarului autorităților federale, dar care pretind că reflectă sentimentele Rusiei de bază
Pe un site de știri din Volgograd, a fost publicat un articol despre un miting pro-război organizat de funcționarii publici locali. „Toți cei care s-au adunat la miting au radiat de bucurie și încredere în viitor”, au declarat organizatorii. Articolul era însoțit de o fotografie a unei femei cu o figură extrem de deprimată. Este evident că efortul de război al Rusiei nu se bucură de susținerea pe care o clamează.
Multe site-uri de știri au o secțiune de comentarii pentru cititori, iar conținutul legat de război atrage de obicei contribuții de la zeci și chiar sute de cetățeni
„Nu suntem Coreea de Nord. Acolo, toată lumea își iubește liderul, dar la noi, dimpotrivă, 80% îl urăsc”, scria un cititor. Despre invazie, un alt cititor scrie: „Este un mod ciudat de a te apăra. E ca și cum, protejându-ți casa, ai spart geamul vecinului tău, spunând că te-a privit într-un mod amuzant sau că ascuțea un cuțit în bucătărie.”
Alături de aceasta, apar noi tipuri de graffiti. Un tablou al lui Putin, pictat pe clădirile din Novosibirsk, pare destul de inofensiv înainte să-ți dai seama că are un laț de spânzurătoare în loc de cravată. În Sankt Petersburg, un loc de joacă pentru copii a fost „decorat” cu un tablou cu un soldat mascat în kaki care îmbrățișează o fetiță. Sub tablou, altcineva a adăugat: „Am ucis-o pe mama ta”. Rețelele de socializare oferă zilnic dovezi că, spre deosebire de protestele de stradă, o astfel de rezistență câștigă amploare. Sunt gesturi care nu vor duce la schimbarea regimului. Însă sunt gesturi care arată că susținerea rușilor pentru război scade. De asemenea, susținerea pentru Putin scârțâie.
Îți recomandăm:
La început, tiparul acestor proteste poate părea ilogic. La Moscova și Sankt Petersburg, victimele din război sunt surprinzător de scăzute – 26 și, respectiv, 12 decese confirmate. Cu toate acestea, vocile anti război sunt puternice
Zonele cu cele mai mari rate de victime nu numai că sunt mai puțin rebele, ci și printre cele mai sărace părți ale Rusiei. Printre acestea se numără Daghestan (republică federativă din sudul Rusiei, în Caucaz) și Buriatia (republică aflată la granița cu Mongolia), care arată rapid că acest război este în esență unul colonial, purtat în mare parte de trupele coloniale. Pentru a adapta o frază bine-cunoscută, este clar că rușii sunt gata să lupte pentru Ucraina până la ultimul buriat.
Și totuși protestele sunt în creștere
Din februarie, cel puțin 2000 de dosare penale au fost întocmite în toată Rusia împotriva unor persoane acuzate că „discreditează” armata rusă în temeiul noilor legi privind știrile false. Din cele 85 de regiuni componente ale Rusiei, doar în trei – Tuva, Cecenia și Magadan – nu există dosare penale înregistrate.
Vor produce aceste proteste schimbări radicale? Poate că nu, dar cu siguranță demonstrează dorința de a rezista și de a-și exprima punctul de vedere, indiferent de consecințe. Protestele împotriva războiului ar putea să nu oprească războiul, dar ar trebui să aducă Rusia mai aproape de ziua în care o majoritate critică a cetățenilor își dă seama cât de lipsit de sens este acest război.
În ceea ce privește apariția unei „majorități critice”, comentariile atribuite compozitorului Dmitri Șostakovici, care explică Revoluția Rusă pot fi de folos: „Poporul a încetat să creadă în țar. Poporul rus este mereu așa. Ei cred și cred. Apoi brusc totul se oprește. Și cei în care oamenii nu mai cred au un sfârșit prost.” Un gând la care ar trebui să reflecte și Vladimir Putin, în timp ce își începe vara lungă și fierbinte pe coasta ucraineană a Mării Negre.
cuvinte cheie: Protestele împotriva lui Putin
