evaluarea națională a elevilor
Anunțat și adoptat în mai puțin de 24 de ore, un ordin de ministru care schimbă complet paradigma privind evaluarea în sistemul educațional românesc a stârnit un val de dezbateri și reacții publice din partea societății civile. Vorbim despre ordinul de ministru promovat de Sorin Cîmpeanu în cadrul lansării Raportului Național privind Literația, care prevede pilotarea evaluării standardizate pentru elevii din clasa I-XI (mai puțin clasa a VIII-a) în perioada 30 mai – 10 iunie a acestui an. Elevi din 126 de unități de învățământ preuniversitar ar urma să susțină evaluări standardizate în format digital la limba română, matematică și istorie. ,,Nu este menționat în Ordinul de ministru cum arată evaluările, cine le realizează, dacă sunt avizate de minister și mai departe cum sunt valorificate rezultatele”, potrivit Edupedu.ro.
Ce sunt evaluările standardizate? Un răspuns ni-l oferă chiar expertul în testare educațională recunoscut la nivel internațional Dragoș Iliescu, într-un interviu pentru Edupedu:
„Teste cu un număr mai mare de itemi (probabil cel puțin 30-40), itemi mult mai punctuali și rezolvabili în timp mai scurt (deși nu neapărat mai ușori), de tip grilă, care vor fi apoi scorați în mod automat, posibil chiar de computer”.
În cazul evaluărilor Brio, după fiecare astfel de test, elevii primesc rapoarte narative generate automat, iar subiectivismul evaluatorilor umani este înlăturat. Pentru părinți, este mai ușor să observe la ce nivel se află copiii lor într-un anumit punct al învățării. Pentru profesori, evaluarea standardizată face posibilă creionarea unor planuri de învățare personalizate pentru fiecare elev în parte, respectiv eficientizarea procesului de livrare a serviciilor educaționale complementare și remediale. Pentru întregul sistem, standardizarea evaluării ar însemna că fenomenul notelor umflate doar pentru conservarea așa-zisului prestigiu al unei școli sau a alteia ar fi diminuat.
Proiectul pilot urmează să fie implementat în baza unui parteneriat public-privat dintre Ministerul Educației și compania Brio, fiind o premieră pentru inertul nostru sistem de educație: este pentru prima oară când autoritatea centrală în domeniul învățământului renunță la monopolul privind evaluarea elevilor la nivel național
Subiectele, baremele, testele-model și organizarea efectivă a examenelor naționale – Evaluarea Națională și Bacalaureatul, se află în responsabilitatea Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație, structură subordonată Ministerului Educației. Platforma Brio, care urmează să gestioneze acest proiect în parteneriat cu ministerul, a fost evaluată la 5,5 milioane de euro (evaluare post-money), potrivit Revistei Biz. Pentru acest proiect pilot, firma urmează să administreze evaluări standardizate pentru acești elevi în mod gratuit.
Una dintre implicații este și cea mai sensibilă dintre acestea, anume cea a asigurării egalității de șanse.
Îți recomandăm:
Clasamentul rușinos în care doar vecinii unguri și grecii ne depășesc
evaluarea națională a elevilor
Garantarea egalității de oportunitate la acest proiect pilot ar fi permis Ministerului Educației să aibă o imagine globală asupra actualei generații de elevi din țară, după trei ani școlari desfășurați sub semnul pandemiei
Având în vedere faptul că nu știm nimic despre impactul educațional al pandemiei asupra elevilor, iar măsurile remediale s-au luat după ureche, nu după date, o astfel de evaluare standardizată s-ar fi impus a fi organizată pentru toți elevii. Ministerul nu și-a asumat acest lucru, optând pentru alegerea (prin criterii necunoscute, alese într-un mod lipsit de transparență) unui număr redus de școli care să fie parte a proiectului pilot.
Miza datelor
Parafrazându-l pe J. Zittrain, când un serviciu (digital) este gratuit, cel mai probabil, tu ești produsul. Din această perspectivă, deși intenția inițiatorilor este nobilă și răspunde la una dintre marile carențe ale sistemului educațional (subiectivitatea asociată actului de evaluare, observabilă mai ales atunci când comparăm notele obținute de elevi pe parcursul școlarizații cu notele obținute la evaluările cu mize mari – Evaluarea Națională, Bacalaureatul), ordinul de ministru este atât de ambiguu încât este dificil să spunem ce se va întâmpla cu datele rezultate din această evaluare standardizată.
Un alt aspect pe care Ministerul îl omite prin adoptarea acestui cadru legislativ: modul în care vor fi colectate și utilizate datele cu caracter personal
Toate aceste aspecte sensibile cu miză mare pentru întregul sistem educațional sunt ținute departe de cetățean, urmând a fi, probabil, clarificate printr-un acord de parteneriat între Ministerul Educației și compania Brio.
Unde este responsabilitatea față de cetățean, față de toți cetățenii care plătesc taxe la bugetul de stat pentru ca sistemul de învățământ să funcționeze optim și să genereze valoare adaugată pentru economie și viața socială?
Actul normativ nu a fost publicat în transparență decizională, iar consultarea cu partenerii sociali a fost minimă. Când un ordin de ministru cu o miză atât de mare este promovat, adoptat și publicat în Monitorul Oficial peste noapte, nu ne putem aștepta decât la un lucru: rezistență din partea sistemului, neîncredere, plus o suspiciune de partizanat, de „combinație”, de parandărăt (asociată, nu de puține ori, aproape din automatism cu parteneriatele publice-private din toate marile sisteme ale României).
Nu e puțin lucru faptul că multe organizații ale societății civile deja au luat poziție publică față de parteneriatul dintre Minister și Brio, negociat cu ușile închise, dar cu implicații pentru toți actorii din educație
Chiar termenul avansat de ministru pentru asumarea deciziei (câteva ore) este unul care întreține această suspiciune. Pe de altă parte, proiectul pilot ar putea reprezenta un veritabil T0 (din păcate, nu știm în ce condiții) pentru sistemul educațional, care ar putea să înțeleagă în sfârșit că opțiunea de a nu contabiliza și urmări cu celeritate evoluția rezultatelor școlare ale elevilor a fost una falimentară. Trebuie să începem să ne folosim de avantajele big data pentru a combate inteligent fenomene pentru părăsirea timpurie a școlii și a abandonului școlar. În fine, un sistem de evaluare standardizată eficient, administrat cu responsabilitate de către decident, ar face posibilă o economie în resursele (puține) ale sistemului de învățământ.
Ne plângem că nu avem 6% din PIB pentru educație, dar, neavând simțul responsabilității de a ne evalua onest intervențiile, investițiile, proiectele, nu cunoaștem nici măcar impactul acelui puțin peste 2% din PIB pe care îl avem acum. Evaluarea standardizată ar putea rezolva acest lucru, însă cu un cost mare pentru societate. Cel al încrederii și al responsabilității Executivului față de interesul cetățeanului, două concepte care au fost eludate mult prea ușor.
cuvinte cheie: evaluarea națională a elevilor
