Plafonarea dobânzilor, o non-soluție pentru piețele financiare tot mai volatile
În data de 29 octombrie 2021 a avut loc în cadrul Conferinței Internaționale ”The Future of Europe”, Ediția a 12-a, panelul dedicat inițiativei UE de plafonare a dobânzilor pentru creditele de consum, prin Directiva Creditelor de Consum 2008/48/CE.
La panel au fost invitați specialiști din piața financiară românească: dl. Marian Marcu, expert Novel Research România care a prezentat principalele rezultate ale studiului cu privire la sănătatea din piața financiară din România, dna. Agnieszka Wachnicka, președinta Asociației pentru Dezvoltarea Pieței Financiare din Polonia care a vorbit, pe cazul Poloniei, despre impactul plafonării dobânzilor asupra protecției consumatorilor de servicii financiare, dl. Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR care a vorbit despre confruntarea dintre stat și piețe și despre perdanții din această confruntare, dl. Florin Dănescu, Președintele Executiv al Asociației Române a Băncilor care discutat despre intervenția statului în piețele financiare văzută ca panaceu la eșecul acestora și dl. Florin Bâlcan, Country Manager la Provident Financial Romania care a adus în prim plan prevederile directivei CE referitoare la creditele de consum și prevederile naționale pe acest subiect din perspectiva unei soluții standard imposibil de aplicat tuturor.
Atunci când vorbim de piețele financiare, ar fi mai bine să lăsăm piețele să se auto-reglementeze, confruntarea forțelor pieței (cerere, ofertă) fiind foarte eficiente în acest sens
Piețele financiare sunt supra-reglementate prin comparație cu alte piețe, orice reglementare suplimentară poate aduce dezechilibre semnificative dificil de anticipat. Costul acestor reglementări este plătit, în ultimă instanță, de consumatorul de servicii financiare și ele pot conduce către dezvoltarea unei piețe neoficiale greu de controlat și pe care consumatorii pot fi protejați cu dificultate.
Plafonarea dobânzilor este o soluție de compromis și, ca orice soluție de compromis, nu servește nimănui din piață
Este o măsură care nu se potrivește tuturor la fel: creditele au scadențe diferite, au riscuri asociate diferite, au modalități de rambursare diferite, nivel de lichiditate diferit etc. Atunci când plafonezi dobânda, pentru unele credite (cele pe termen scurt, cele mai puțin riscante) plafonarea produce pierderi debitorilor, pentru alte credite (cele pe termen lung, cele mai riscante) plafonarea porduce pierderi pentru creditori. În final, piața este semnificativ distorsionată pentru că, din motive de pierdere, unele credite care vor avea dobânda plafonată nu vor mai fi dorite de debitori iar alte credite cu dobândă plafonată nu vor mai putea fi oferite de creditori.
Presiunea asupra dobânzilor va fi una contrară celei estimate
În Polonia, pe piața non-bancară, plafonarea dobânzilor a dus, în final, la o contracție a pieței cu circa 30%, atât privind volumul creditelor acordate cât și privind numărul de credite cu dobândă plafonată contractate. Mai mult de 25% din operatorii din piață au părăsit piața sau au dat faliment. Pierderile directe estimate, ca urmare a aplicării plafonării dobânzilor, pentru sectorul non-bancar au fost de circa 70 de milioane de Euro.
Astăzi există diferențe clare între Estul și Vestul Uniunii Europene în materie de piețe financiare, sofisticarea și dezvoltarea lor, opțiunile de finanțare pentru clienți.
Plafonarea dobânzilor, precum și alte reglementări ale creditelor de consum care vizează protecția consumatorilor de servicii financiare, ar trebui să rămână la latitudinea fiecărei țări membre, să țină cont de specificul național, de gradul de dezvoltare și sofisticare al fiecărei piețe din componența Pieței Unice europene
Nu poate fi aplicată o soluție care să se potrivească perfect unei piețe unice formată din piețe locale semnificativ diferite din foarte multe puncte de vedere.
Controlul dobânzilor este măsura care lovește cu precădere în consumatorul de servicii financiare
Prin intervenția statului în mecanismele prețurilor se alterează echilibrul natural al pieței, cel dintre cererea și oferta de capital din piață, iar atunci când plafonarea prețului stabilește un nivel sub costul economic al serviciilor de creditare, aceste servicii dispar de pe piață, consumatorul devenind captivul unui număr mult mai restrâns de opțiuni de finanțare a nevoilor sale nelimitate sau fiind obligat să devină captivul unei piețe subterane care înflorește. În plus, plafonarea dobânzilor la un nivel extrem de scăzut descurajează economisirile reducând și mai mult volumul capitalului oferit pieței pentru finanțare.
Îți recomandăm:
Plafonarea dobânzilor inițiată de politicieni este, mai degrabă, o măsură populistă prin care aceștia caută votul politic care să asigure supraviețuirea lor la putere
Cea mai bună măsură a protecției consumatorilor ar fi să măsurăm acest populism foarte tentant pentru politicieni pe baza unor indicatori specifici și să îl sancționăm prin votul nostru. Educația financiară și alfabetizarea sunt și ele foarte importante, în acest context al unui populism tot mai exacerbat, la nivelul întregii Uniuni Europene și care se regăsește și în măsura de plafonare a dobânzilor.
Accesul sustenabil la servicii financiare ar trebui să fie obiectivul esențial al tuturor actorilor din piața financiară. Dialogul este esențial pentru găsirea celor mai potrivite soluții care să îmbunătățească acest acces. Reglementarea pieței financiare trebuie să țină cont atât de interesele celor care apelează la serviciile financiare cât și de interesele intermediarilor financiari care le oferă în condiții de concurență și resurse limitate. Mecanismele financiare sunt complexe și, adesea, reglementatorilor și legislativului poate să le scape aspecte sau consecințe negative ale măsurilor pe care le impun piețelor.
Îți recomandăm:
Prin plafonarea dobânzilor, se poate reglementa prețul la care sunt oferite serviciile financiare (de regulă sub costuri și la un nivel cât mai scăzut), dar nu poate elimina sau reglementa cererea pentru finanțarea unor nevoi nelimitate
Cererea va rămâne acolo, cu aceeași intensitate, în timp ce oferta va fi ajustată, ca urmare a acestei reglementări de preț în afara condițiilor de piață, în defavoarea consumatorilor. Consecința directă va fi un acces și mai redus la servicii financiare (consumatorii vor avea la dispoziție mai puțini ofertanți, vor trebui să apeleze la piața neagră etc.) și la un preț (cost) mai ridicat decât cel de dinainte de plafonare.
Îți recomandăm:
În concluzie, cea mai bună protecție a consumatorilor nu este plafonarea dobânzilor ci pleacă de la aceștia și este educația
Un consumator educat va cunoaște bine diferențele dintre opțiunile de finanțare pe care le are la dispoziție și va putea face alegeri mult mai bune și mai adaptate nevoilor sale. Cea mai bună protecție a consumatorilor nu se asigură prin fixarea dobânzilor la un anumit nivel ci, dimpotrivă, prin apărarea și consolidarea mecanismelor de piață, printr-o continuă diversificare și dezvoltare a ofertei și a opțiunilor de finanțare, prin diminuarea barierelor de intrare pe piață, prin liberalizare și dereglementare, prin implicarea mai mare a actorilor din piață, prin dialog și printr-o abordare echilibrată.
Îți recomandăm:
Puterea și opoziția propun o realitate paralelă cu prețuri mici la energie
