Lumea a luat-o razna. Reinterpretăm și răstălmăcim realitatea. Oare am rezolvat toate problemele umanității?
Planeta se sufocă în gunoaie, măcinată de pandemie, inflație, și unii spun că suntem într-un război invizibil. În tot acest mix, dar și în timp, femeia a căpătat noi roluri. A fost nevoie să dea piept cu noi realități, să poată crește copii și singură, să construiască case, să conducă companii sau chiar națiuni. Și s-a descurcat.
Femeia per se, însă, nu s-a schimbat. Este tot acea ființă unică care creează viața pe pământ. Singura care poate da viață. Și nu poate fi nimeni ca ea și nu o poate înlocui, cu toate artificiile medicale și legale
Este recunoscut faptul că femeia are o capacitate unică de a lega lucruri, de a le multiplica, de a le gestiona. Multiple națiuni elogiază rolul femeii, capacitățile și calitățile ei. Francezii spun că fără femei, cele două extremități ale vieții bărbatului ar fi fără ajutor, iar mijlocul fără bucurie.
Chinezii cred că natura a făcut femeia să se supună bărbatului, dar natura nu cunoaște sclavi
Arabii spun că femeia e o fortăreața, bărbatul e prizonierul ei, sau, dacă bărbatul ar fi un fluviu, femeia i-ar fi fost podul. Americanii cred că bărbatul vânează femeia până când ea îl prinde. Iar noi folosim adesea proverbul că bărbatul este capul, iar femeia este gâtul. Și atunci ce se întâmplă? Femeia nu mai vrea acest rol? Îl vrea oare doar pe acela în care „merge la vânătoare și pescuit”, face rost de hrană pentru întreagă familie? Sigur că poate face și asta, sau mai bine zis uită că poate face orice își pune în minte. Faptul că a adăugat noi roluri, în special de lider, nu înseamnă că poate renunța la celelalte două, de femeie (iubită, soție, prietenă) și mamă. În România, nu măsuram egalitatea de gen. Ceea ce nu măsori nu poți nici controla, nici schimba și nici îmbunătăți.
Prin egalitatea de gen ne dorim egalitate de șanse in politică și economie
Europa de Est are o durată medie de recuperare a decalajelor de gen dintre femei și bărbați de 107 ani, dublu față de cei 54 de ani cât este durata medie în Europa Occidentală. Promovăm dezbaterea critică şi deschisă, dialogul şi reflexia pentru revizuirea politicilor publice şi legislației referitoare la egalitatea de gen, șanse și tratament între femei și bărbați, pornind de la firul ierbii, de jos în sus, de la beneficiarii politicilor publice spre decidenții publici și politici.
Îți recomandăm:
Clasamentul rușinos în care doar vecinii unguri și grecii ne depășesc
Subiectul „egalității dintre femei și bărbați”, în noua realitate, este prost înțeles, criticat, sau chiar ignorat
În lipsa înțelegerii profunde a fenomenului, discuția este adesea dusă spre egalitatea fizică cu bărbații. Nu cred că femeile vor asta, ci vor să le fie recunoscut și noul rol de lider, economic sau politic. Și unele și-l doresc și se regăsesc, mai nou, în acest rol. Au succese răsunătoare și devin modele pentru alte femei.
Sunt încă multe femei care preferă doar un rol, altele aleg două. Să fii de toate, femeie, mamă, lider, este al naibii de greu
Să ai o carieră de succes, copii care cresc frumos, soț, casă, prieteni pare o misiune imposibilă. Însă, femeile au dovedit că pot și asta. Și nu ar trebui să reducă din potențialul maxim pentru a egala bărbatul. Sunt lucruri pe care doar femeile le pot face sau înțelege. Noi aducem sensibilitate, creativitate și emoție prin tot ce facem. Femeia are darul de a înfrumuseța viață și are deja o supremație nescrisă.
Îți recomandăm:
Am auzit bărbați, și uitându-mă în spate poate am trăit-o și eu, când odată născut copilul, mama îl simte și are instincte imediat
Ori, bărbații treziți peste noapte lângă noua ființă nouă, zgomotoasă, și care devine repede centrul universului tuturor se simte abandonat, poate chiar înstrăinat. Nu înțelege cum și ce să facă. Aici tot noi putem salva situația să ii venim în întâmpinare, implicându-l și făcând echipa. Este un mic exemplu în care vedem cum doar femeia are cheia, acel “avantaj competitiv”.
Sunt uneori întrebată cum am reușit să le fac pe toate: copii, carieră, studii. Le spun că deși sunt bine, unii pot vedea un eșec, pentru că am renunțat la rolul de soție
Am vrut și rolul de lider, pe care încă îl descopăr și învăț, economic și politic, acea putere care la vedere o aveau anterior preponderent bărbații. Multora le este încă greu să accepte că femeia acum vrea și putere. În cazul meu nu le puteam avea pe toate, însă asta nu înseamnă că nu este posibil. Cunosc multe doamne care le reușesc pe toate. Tot ele spun că soluția este să facă echipa cu soții lor, susținându-se reciproc, împărțind sarcinile casnice și grijă copiilor. Oare asta înseamnă egalitate cu bărbatul?! Nu cred.
Mai curând este o adaptare la realitatea curentă, o completare și complementaritate, și în final succes personal.
