adplus-dvertising

Despre PNRR. Reforma sistemului de pensii se întinde pe o pagină și jumătate. Consistent, nu?

Încep prin a cita din introducerea la PNRR:

Piesa de rezistență a programului pe care îl propunem pentru români și România sunt reformele, o serie de transformări esențiale, de la rădăcină, care au fost mereu amânate și de care politicienilor mereu le-a fost teamă.”.

Continuată apoi de ”Sistemul de pensii va fi reformat, refăcut și pus pe baze solide.”.

Și de ”Reforma sistemului de pensii pe care ne-o asumăm prin PNRR înseamnă soluții de redresare treptate, responsabile, astfel încât investițiile masive din PNRR în autostrăzi, în păduri noi plantate, în reducerea abandonului școlar și toate celelalte, astfel încât toate aceste investiții să nu fie apoi risipite în sisteme dezechilibrate. Creșterea pensiilor părinților noștri nu va mai sta în pixul vreunui ministru, nu ne vom mai fura căciula unii altora, pensiile vor crește predictibil conform unei formule bazate pe creșterea economică. Vom reajusta pensiile speciale și măririle viitoare vor avantaja pensiile mai mici, astfel încât să nu mai existe nedreptățile flagrante pe care le avem în prezent între pensionari.”

Pe scurt, se spune în PNRR, încă din introducere, că accentul cade pe REFORMĂ, că sistemul de pensii va fi reformat și se lasă să se înțeleagă și cum se va face această reformă: printr-o formulă magică de calcul care ne va feri de pixul vreunui ministru când e să crească pensia. Prima inconsistență logică: formula magică pe care o propune planul nu pleacă tot din pixul unui politician sau a unor politicieni? Doar acest plan este tot o emanație a unor politicieni. De ce o formulă înseamnă reformă a sistemului public de pensii? Cum rezolvă o formulă problema structurală a sistemului de pensii care este dată de faptul că ESTE UN FOND FĂRĂ ACUMULARE, în care banii se duc în consum direct și nu în investiții, cum se întâmplă la un fond de acumulare.

Aceasta este, de fapt, a doua inconsistență logică majoră a REFORMEI SISTEMULUI DE PENSII propus prin PNRR: se vorbește că PNRR este ”despre investiții” dar la reforma pensiilor se optează pentru o ”nouă formulă” de recalculare a pensiilor P1 care nu este despre investiții, nefiind un fond cu acumulare. În SUA, de exemplu, fondurile de pensii sunt cei mai importanți investitori în IMM-uri și start-ups.

Bun, trecând peste asta, să sărim acum la capitolul dedicat REFORMEI SISTEMULUI DE PENSII DIN ROMÂNIA, Componenta III.1. din Pilonul III. Reforma este prezentată începând cu pagina 531 până la pagina… 532 dintr-un tratat de peste 1300 de pagini.

Deci, din tot planul, reforma sistemului de pensii are fix O PAGINĂ JUMĂTATE. Uau! Consistent, nu? Reiau introducerea, poate nu am citit bine ce vrea să spună autorii planului: ”Piesa de rezistență a programului pe care îl propunem pentru români și România sunt reformele, o serie de transformări esențiale, de la rădăcină, care au fost mereu amânate și de care politicienilor mereu le-a fost teamă.” Păi, cu o pagină jumătate de măsuri vagi și fără impact, exact asta face și PNRR. Teama emană și în acest plan. Chiar una mare de tot. De ce spun asta?

Păi, să dăm o privire frugală peste piesele de ”rezistență” din pagina și jumătate a reformei sistemului de pensii din România din PNRR, care sunt:

  1. Adoptarea unei noi legi a pensiilor;
  2. Schimbarea formulei de calcul. Se vorbește de o formulă de calcul nu de indexare;
  3. Reevaluarea tuturor dosarelor de pensie în vederea recalculării lor. Nu e clar dacă se va face cu noua formulă și ce se întâmplă cu pensiile recalculate care vor fi mai mici cu noua formulă, se vor tăia sau nu;
  4. Creșterea pensiilor mici prin includerea unor venituri care ar fi fost neglijate de Casa de Pensii;
  5. Intrarea în legalitate a celor care vor să mai muncească până la 70 de ani, după pensionare (de parcă acum nu pot face asta);
  6. Digitalizarea Caselor de Pensii;
  7. Creșterea contribuției la P2 care astăzi e 3,75%. Această măsură, atenție, e la final. A fost adăugată în ultimele zile. Nu exista în variantele anterioare. De gura noastră, evident. Dar și aici e vag. Nu scrie nimic despre cât va crește. Cum va crește. Nimic. Pusă la ”și altele”. Să fie. Singura din lista asta care are legătură și cu reziliența și cu investițiile.

Nimic despre pensiile speciale. Nimic despre pensionarea anticipată din anumite sectoare și rezolvarea diferențelor în acest sens. Nimic despre rezolvarea diferențelor între diferite categorii de pensionari privind formula de calcul (la cei din armată formula nu se bazează pe punctul de pensie). Nimic despre extinderea contributivității la pilonul P1 pentru toate categoriile de contributori (cei din armtată contribuie din soldă direct la buget nu la pilonul P1).

În schimb, aflăm tot din PNRR că vor fi angajați 1000 de specialiști la Casa de Pensii care vor recalcula pensiile după noua formulă: 800 cu studii superioare și 200 cu studii medii. Adică, mărim statul și mai mult. Facem un plan despre care spunem că este despre ”investiții” și planul este de fapt despre ”consum” inutil de resurse.

Concluzia mea, și cred că și a dumneavoastră, e una clară. O mare ”sfârâială” cu impact zero în planul reformei sistemului de pensii. Reziliența și robustețea României va rămâne la fel în urma acestui ”plan”. Nu este nici despre investiții și nici despre reforme în PNRR. Este despre… nimic, când vorbim de sistemul de pensii din România. Aceeași frică și aceeași populism și politicianism ieftin, tipic politicienilor mici! Asta se întâmplă când îți pui destinul în mâna unor oameni fără viziune și fără curaj! Care refuză să discute cu specialiștii sau refuză să citească ce scriu specialiștii. Există deja studii și analize consistente pe subiect care meritau avute în vedere. Un administrator bun e cel care ascultă și la alte păreri, mai ales atunci când nu este un mare specialist pe domeniu.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Project-E și pe Google News

Cristian Păun
Cristian Păun
Cristian Păun este profesor universitar la Academia de Studii Economice din București, în cadrul Facultății de Relații Economice Internaționale. Lucrările sale academice sunt axate pe tema gestionării riscurilor, a efectului de contagiune internațională a crizei, a problemelor bancare și de politică monetară. Este director executiv al Societății Române de Economie din 2009 și a fost Prodecan al Facultății de Afaceri și Economie Internațională din 2016 până în 2024 (responsabil cu activitățile de cercetare). A ocupat și funcția de Președintele Fondului românesc pentru garanții și împrumuturi pentru IMM-uri, din ianuarie 2020 până în iunie 2021, fiind unul din inițiatorii Programului IMM-Invest.

Recente

Educatie Financiara

Asigurari

ÎȚI RECOMANDĂM

Comentarii

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Salvat!
Setări Cookie

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Cookie-urile necesare sunt absolut esențiale pentru ca site-ul să funcționeze corect. Această categorie include numai cookie-uri care asigură funcționalități de bază și caracteristici de securitate ale site-ului. Aceste cookie-uri nu stochează nicio informație personală.

  • cookielawinfo-checkbox-{nume-sectiune}
  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • wordpress_gdpr_allowed_services PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate