Președintele PSD, Marcel Ciolacu, vorbește iar pe lângă subiect despre România și Uniunea Europeană. Marcel Ciolacu spune că România riscă să intre „direct în infringement” dacă atingem 60% datorie publică.
Președintele PSD ar fi trebuit să știe că:
- Procedura de deficit excesiv față de un stat membru se activează atunci când statul respectiv depășește un deficit de 3% sau o datorie publică de 60% din PIB, conform prevederilor Pactului de Stabilitate și Creștere.
- România se află deja în procedura de deficit excesiv de la începutul anului 2020 din cauza măsurilor luate de guvernele PSD în perioada 2017 – 2019 care au dus la creșterea deficitului peste limitele admise.
- În recomandarea Comisiei Europene din 2020 privind declanșarea procedurii de deficit excesiv pentru România, este specificat clar că decizia se referă în special la deficitul înregistrat în anul 2019, ultimul an de guvernare PSD. Ce este mai rău s-a întâmplat deja, dar de acum mai bine de un an și din cauza PSD.
- Încă din 2017, Comisia Europeană avertiza Guvernul PSD că România riscă să intre în procedură de deficit excesiv. Din cauză că guvernele PSD au ignorat avertismentele timp de 3 ani și au continuat să crească deficitul și datoria publică, Comisia Europeană a fost nevoită să activeze procedura de deficit excesiv.
Imediat după declanșarea procedurii de deficit excesiv la începutul anului 2020, Guvernul PNL condus de Ludovic Orban a început dialogul cu Comisia Europeană și au agreat un plan pentru revenirea în parametri macroeconomici prevăzuți de Pactul de Stabilitate și Creștere.
Odată cu declanșarea pandemiei, toate țările membre ale Uniunii Europene au fost nevoite să ia măsuri care au dus la creșterea deficitului și a datoriei publice. Comisia Europeană a încurajat aceste măsuri care au dus la ajutorarea persoanelor afectate de pandemie. Mai mult decât atât, Comisia a activat o clauză derogatorie care permite tuturor statelor membre, inclusiv României, mai multă flexibilitate în revenirea la țintele de deficit prevăzute în Pactul de Stabilitate și Creștere.
România s-a folosit anul trecut de flexibilizarea țintelor de deficit în folosul românilor. Guvernul a luat măsuri foarte bune care au redus impactul economic și riscurile sanitare asupra oamenilor și întreprinderilor, precum plata șomajului tehnic al angajaților, programul „IMM Invest” prin care firmele au beneficiat de credite garantate de stat și investiții în sistemul medical și de urgență. Datorită acestor măsuri, România a înregistrat cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană în primul trimestru al anului.
Guvernul României a agreat recent cu Comisia Europeană reducerea treptată a deficitului bugetar sub ținta de 3% în urma unui plan bazat pe reforme și investiții susținute inclusiv de fondurile europene din Bugetul Multianual al Uniunii Europene și din Planul Național de Redresare și Reziliență.
În ceea ce privește datoria publică, România are una dintre cele mai mici datorii din Uniunea Europeană raportate la PIB, 47% (la finalul anului 2020), comparativ cu media UE de 90,7% (la finalul anului 2020).
Pe scurt, ca să înțeleagă Marcel Ciolacu, este exact ca într-un banc celebru: problema majoră o reprezintă de fapt deficitul bugetar, nu datoria publică, problemă pe care nu Guvernul PNL a cauzat-o, ci Guvernul PSD. Guvernul PNL acum lucrează să o repare prin reforme și investiții discutate cu Comisia Europeană.
