Pe 18 Aprilie, puțin înainte de miezul nopții, 12 cluburi din cele mai puternice campionate europene au anunțat că au intenția de a înființa o nouă competiție, Super Liga, care ar înlocui meciurile de la mijlocul săptămânii din Liga Campionilor.
Cele 12 cluburi fondatoare provin din campionatele Angliei, Spaniei, Italiei, Germaniei și Franței. Aceste cluburi vor avea statut de membru permanent, neputând retrograda. Este vorba despre Arsenal, Chelsea, Liverpool, Manchester City, Manchester United și Tottenham din Anglia, Atletico Madrid, Barcelona și Real Madrid din Spania, A.C. Milan, Inter Milan și Juventus din Italia. Au mai fost invitate Bayern Munchen și Borussia Dortmund din Germania și Paris Saint-Germain (PSG) din Franța, care momentan și-au exprimat dezacordul. P
Pe lângă aceste 15 cluburi, încă 5 echipe ar urma să se califice anual, pe baza rezultatelor înregistrate în sezonul precedent. Nu se știe ce înseamnă acest lucru, dar putem presupune că ar fi vorba despre echipa cel mai bine clasată din primele 5 ligi europene, care nu se numără printre cei 15 membri fondatori ai competiției. În total, 20 de formații ar urma să fie împărțite în doua grupe a câte 10 echipe. După tur si retur, 4 echipe din fiecare grupă ar urma sa se califice in sferturile de finală , apoi urmând sistem eliminator în dublă manșă.
Principala motivație pentru acest proiect este una pur financiară. Cele 15 membre ar urma să încaseze 3.5 miliarde de Euro pentru a adera la Super Ligă. Reuters anunță că banca de investiții JP Morgan ar urma să furnizeze finanțarea inițială.
Faptul că partea financiară dictează destinele fotbalului nu este ceva nou. Să nu uităm că FIFA a decis să organizeze Cupa Mondiala din 2022 în Qatar, o țară fără istorie în sport, exclusiv din motive financiare. De asemenea, la nivelul echipelor de club, reprezentante din primele 5 ligi domină competițiile din Europa. Chiar și în aceste ligi puternice este o mare discrepanță între cluburile bogate și restul echipelor. Sigur, o formație poate produce o surpriză, învingând echipa mai bine cotată într-un meci. Unii, ca Leicester în Anglia sau Atalanta în Italia, pot produce surprize chiar câteva sezoane, dar dacă nu se investește masiv, aceste cluburi revin la pozițiile de mijlocul clasamentului, de unde au plecat. A fost și cazul lui Southampton; care după o perioadă în care a înregistrat succes, la mijlocul deceniului trecut, a urmat vânzarea celor mai buni jucători, în special către Liverpool, apoi a ajuns să se lupte pentru evitarea retrogradării. În același timp, cluburi ca Manchester City și PSG, ai căror proprietari dispun de fonduri considerabile, au ajuns să câștige numeroase trofee la nivel național și au ajuns până în finala Ligii Campionilor.
Cu toate că beneficiază de un avantaj clar, patronii acestor cluburi bogate doresc să-și protejeze și mai mult investițiile, formând o liga închisă, după modelul american (MLS, NFL, NBA), unde încasează bani indiferent de rezultatele înregistrate pe teren. Unii dintre ei chiar și-au făcut și crescut averile așa. Joel și Avram Glazer, pe lângă Manchester United dețin si clubul de fotbal american Tampa Bay Buccaneers. J.W. Henry este acționarul majoritar atât la Liverpool cât si la echipa de baseball Boston Red Sox. Poate cel mai controversat personaj este Stan Kroenke, proprietarul celor de la Arsenal, care a mutat echipa de fotbal american Rams din Saint Louis la Los Angeles, doar pentru că așa câștigă mai mulți bani. Opinia fanilor, jucătorilor și angajaților nu a contat.
Mulți specialiști consideră că valoarea fotbalului este subevaluată. Oricât de mulți bani ar genera, fotbalul american sau baseball-ul au dificultăți în a trece dincolo de granițele Statelor Unite. Sportul rege este popular peste tot pe glob. Am văzut în ultimii ani, dacă nu chiar decenii, că marile echipe încearcă să aibă o imagine cat mai bună în Țările Arabe , China sau Statele Unite. Organizează constant tururi și competiții în aceste locații, investesc în publicitate și au fan cluburi numeroase. De asemenea, fanii ocazionali, care fiind în concediu merg la un meci, sunt mai profitabili pentru un club decât cei cu abonament anual. Acești turiști plătesc mai mult pe bilet, își cumpără un tricou și alte lucruri din magazinul de suveniruri sau participă la tururi ale stadionului. Un fan local își cumpără un singur tricou anual, nu la fiecare meci, are preț mai mic la bilet și merge direct acasă după meci.
Luând toate aceste lucruri în considerare, ne putem aștepta ca un meci între Manchester United și Barcelona să se dispute în New York sau în locația care le oferă un câștig mai mare. Acest lucru se întâmplă și în alte sporturi. De exemplu în box, unde lupta dintre Anthony Joshua și Andy Ruiz a avut loc in Arabia Saudită, pentru că aceștia au câștigat licitația și se preconizează ca lupta dintre Joshua și Tyson Fury va avea loc tot acolo. Aceste deplasări vor încărca și mai mult calendarul echipelor, care ani la rândul s-au plâns că dispută prea multe meciuri. De asemenea, pentru a ajunge în finala Ligii Campionilor echipele dispută 13 meciuri, pe când în Super Liga echipele ar putea juca 25 de meciuri pentru a ajunge în actul final.
Existau zvonuri despre înființarea unei Super Ligi de ceva vreme. Winston Churchill spunea: „Nu irosi o criză bună”.
Profitând pierderile cauzate de către criza coronavirusului și a faptului că fanii nu sunt în tribune să protesteze, cluburile au decis să accelereze aceste planuri.
UEFA a criticat dur decizia și a amenințat cluburile cu excluderi, dar adevărul e că nu prea au ce face. Când lași multi-miliardari să intre în club, nu tu îi controlezi, ci ei te controlează. Acest lucru s-a văzut clar când UEFA a vrut să interzică accesul celor de la Manchester City pentru două sezoane din cauza încălcării fairplay-ului financiar. Clubul englez a contestat decizia la Tribunalul de arbitraj sportiv și pentru că își permite avocați si specialiști mai buni decât forul continental, a câștigat procesul și nu au fost excluși, fiind puși să plătească o amenda modică, raportată la banii care se învârt în fotbal.
În concluzie, ne putem aștepta ca in viitorul apropiat fanii să conteze din ce în ce mai puțin, singurul lucru urmărit fiind profitul obținut prin orice fel de mijloace. Această Super Liga ar aduce câștiguri doar celor 15 echipe. Aceste cluburi, având contractele cele mai profitabile, jucătorii și antrenorii cei mai buni și imaginea cea mai vizibilă în spațiul public ar domina autoritar fotbalul continental. Să sperăm că nu se va ajunge vreodată la așa ceva.
